Prospect Adoxa EP, capsule cu eliberare prelungita

Prima pagină » Prospecte PCFarm.ro » Adoxa EP, capsule cu eliberare prelungita

Index prospecte medicamente:
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Prospect - Adoxa EP, capsule cu eliberare prelungita

NU comercializăm Adoxa EP, capsule cu eliberare prelungita !
În schimb, puteți comanda PRODUSELE COMPLEMENTARE recomandate în această pagină.
Citiți cu atenție prospectul înainte de achiziționarea produsului recomandat!

Denumirea comercială: Adoxa EP, capsule cu eliberare prelungita DCI: Venlafaxinum

Indicatii: Tratamentul tulburarilor depresive majore. Prevenirea recurentelor episoadelor depresive majore.
Adoxa EP 37,5 mg, capsule cu eliberare prelungita
Adoxa EP 75 mg, capsule cu eliberare prelungita
Adoxa EP 150 mg, capsule cu eliberare prelungita

2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA

Adoxa EP 37,5 mg
Fiecare capsula cu eliberare prelungita contine venlafaxina 37,5 mg sub forma de clorhidrat de venlafaxina 42,43 mg.
Adoxa EP 75 mg
Fiecare capsula cu eliberare prelungita contine venlafaxina 75 mg sub forma de clorhidrat de venlafaxina 84,85 mg.
Adoxa EP 150 mg
Fiecare capsula cu eliberare prelungita contine venlafaxina 150 mg sub forma de clorhidrat de venlafaxina 169,71 mg.
Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICA
Capsule cu eliberare prelungita. Adoxa EP 37,5 mg
Capsule gelatinoase nr. 2, cu cap opac de culoare gri si corp opac de culoare roz, avand imprimat cu cerneala neagra RVn pe cap si 37,5 pe corp.

Adoxa EP 75 mg
Capsule gelatinoase nr. 1, cu cap si corp opac de culoare roz, avand imprimat cu cerneala neagra RVn pe cap si cu 75 pe corp.
Adoxa EP 150 mg
Capsule gelatinoase nr. 0, cu cap si corp opac de culoare caramel, avand imprimat cu cerneala neagra RVn pe cap si 150 pe corp.

4. DATE CLINICE
4.1 Indicatii terapeutice
Tratamentul tulburarilor depresive majore. Prevenirea recurentelor episoadelor depresive majore.
Tratamentul tulburarilor de anxietate generalizata. Tratamentul tulburarilor de anxietate sociala. Tratamentul tulburarilor de panica cu sau fara agarofobie.

4.2 Doze si mod de administrare
Tulburari depresive majore
Doza initiala recomandata de Adoxa EP este de 75 mg o data pe zi. La pacientii care nu prezinta raspuns terapeutic la doza initiala de 75 mg venlafaxina pe zi, doza poate fi crescuta pana la maximum 375 mg venlafaxina pe zi. Cresterea dozelor poate fi facuta la intervale > 2 saptamani. Daca este justificat din punct de vedere clinic datorita severitatii simptomelor, cresterea dozelor poate fi facuta la intervale mai mici, dar nu mai mici de 4 zile.
Datorita riscului de reactii adverse dependente de doza, cresterea dozelor trebuie facuta numai dupa evaluare clinica (vezi pct. 4.4). Trebuie mentinuta cea mai mica doza eficace.

Pacientii trebuie tratati pentru o perioada de timp suficienta controlarii simptomelor, de obicei cateva luni sau mai mult. Tratamentul trebuie reevaluat individual periodic. Tratamentul pe termen lung poate fi adecvat si pentru prevenirea recurentelor episoadelor de depresie majora (EDM). In majoritatea cazurilor, doza recomandata pentru prevenirea recurentelor EDM este similara cu cea utilizata in tratamentul EDM.

Tratamentul cu antidepresive trebuie continuat cel putin 6 luni dupa obtinerea remisiunii.

Tulburari de anxietate generalizata

Doza initiala recomandata de Adoxa EP este de 75 mg o data pe zi. La pacientii care nu prezinta raspuns terapeutic la doza initiala de 75 mg venlafaxina pe zi, doza poate fi crescuta pana la maximum 225 mg venlafaxina pe zi. Cresterea dozelor poate fi facuta la intervale > 2 saptamani.
Datorita riscului de reactii adverse dependente de doza, cresterea dozelor trebuie facuta numai dupa evaluare clinica (vezi pct. 4.4). Trebuie mentinuta cea mai mica doza eficace.
Pacientii trebuie tratati pentru o perioada de timp suficienta controlarii simptomelor, de obicei cateva luni sau mai mult. Tratamentul trebuie reevaluat individual periodic.

Tulburari de anxietate sociala

Doza uzuala recomandata de Adoxa EP este de 75 mg o data pe zi. Nu sunt dovezi ca doze mai mari aduc beneficii terapeutice suplimentare.

Totusi, in cazuri individuale, la pacienti care nu prezinta raspuns terapeutic la dozele initiale de 75 mg venlafaxina pe zi, poate fi luata in considerare cresterea dozelor pana la maximum 225 mg venlafaxina pe zi. Cresterea dozelor poate fi facuta la intervale > 2 saptamani.

Datorita riscului de reactii adverse dependente de doza, cresterea dozelor trebuie facuta numai dupa evaluare clinica (vezi pct. 4.4). Trebuie mentinuta cea mai mica doza eficace.
Pacientii trebuie tratati pentru o perioada de timp suficienta controlarii simptomelor, de obicei cateva luni sau mai mult. Tratamentul trebuie reevaluat individual periodic.

Tulburarea de panica
Doza uzuala recomandata de Adoxa EP este de 37,5 mg pe zi, timp de 7 zile. Apoi, dozele trebuie crescute la 75 mg venlafaxina pe zi. La pacientii care nu prezinta raspuns terapeutic la doza de 75 mg venlafaxina pe zi, doza poate fi crescuta pana la maximum 225 mg venlafaxina pe zi. Cresterea dozelor poate fi facuta la intervale > 2 saptamani.
Datorita riscului de reactii adverse dependente de doza, cresterea dozelor trebuie facuta numai dupa evaluare clinica (vezi pct. 4.4). Trebuie mentinuta cea mai mica doza eficace.
Pacientii trebuie tratati pentru o perioada de timp suficienta controlarii simptomelor, de obicei cateva luni sau mai mult. Tratamentul trebuie reevaluat individual periodic.

Utilizare la varstnici

La pacientii varstnici nu este necesara ajustarea dozelor. Totusi, se recomanda prudenta in administrarea venlafaxinei la pacientii varstnici (de exemplu, din cauza posibilitatii existentei insuficientei renale, a riscului de modificari de afinitate si sensibilitate ale neurotransmitatorilor care apar cu varsta). La pacientii varstnici trebuie utilizate intotdeauna cele mai mici doze eficace si se recomanda monitorizare atenta in cazul in care este necesara cresterea dozelor.

Utilizare la copii si adolescenti cu varsta < 18 ani

Nu se recomanda administrarea venlafaxinei la copii si adolescenti.

In studii clinice controlate efectuate la copii si adolescenti cu tulburare depresiva majora nu s-a demonstrat eficacitatea venlafaxinei si de aceea, nu se recomanda utilizarea venlafaxinei la aceasta grupa de pacienti (vezi pct. 4.4 si 4.8).

Nu s-au stabilit eficacitatea si siguranta venlafaxinei pentru alte indicatii la copii si adolescenti cu varsta sub 18 ani.

Utilizare la pacienti cu insuficienta hepatica

La pacientii cu insuficienta hepatica usoara si moderata, trebuie luata in considerare, in general, o reducere cu 50% a dozei. Totusi, datorita variabilitatii inter-individuale a clearance-ului, se recomanda individualizarea dozelor.

Sunt disponibile date limitate la pacientii cu insuficienta hepatica severa. Se recomanda prudenta in administrarea venlafaxinei si trebuie luata in considerare reducerea dozelor cu mai mult de 50%. In timpul tratamentului la acesti pacienti trebuie avut in vedere raportul beneficiu terapeutic/risc potential.

Utilizare la pacienti cu insuficienta renala

Desi nu este necesara ajustarea dozelor la pacientii cu rata filtrarii glomerulare (RFG) intre 30 - 70 ml/min, se recomanda prudenta in administrarea venlafaxinei la acesti pacienti. La pacientii care necesita hemodializa si la pacientii cu insuficienta renala severa (RFG < 30 ml/min), dozele trebuie reduse cu 50%. Datorita variabilitatii inter-individuale a clearance-ului, se recomanda individualizarea dozelor.

Simptome de intrerupere observate la intreruperea tratamentului cu venlafaxina

Trebuie evitata intreruperea brusca a tratamentului cu venlafaxina. La oprirea tratamentului cu venlafaxina, dozele trebuie scazute treptat intr-un interval de cel putin 1 - 2 saptamani pentru a reduce riscul aparitiei simptomelor de intrerupere (vezi pct. 4.4 si 4.8). Daca dupa scaderea dozei sau dupa intreruperea tratamentului apar simptome care nu pot fi tolerate, se poate lua in considerare continuarea tratamentului cu dozele administrate anterior. Ulterior, dozele pot fi scazute dar intr-un ritm mai lent.
Pentru administrare orala.

Se recomanda administrarea Adoxa EP cu alimente, aproximativ la aceeasi ora in fiecare zi. Capsulele trebuie inghitite intregi cu un lichid si nu trebuie desfacute, sfaramate, mestecate sau dizolvate in apa.

Pacientii tratati cu venlafaxina comprimate pot trece la tratamentul cu Adoxa EP capsule cu eliberare prelungita administrandu-se o doza zilnica echivalenta. De exemplu, comprimatele de venlafaxina de 37,5 mg administrate de doua ori pe zi pot fi inlocuite cu capsulele cu eliberare prelungita de Adoxa EP 75 mg o data pe zi. Poate fi necesara ajustarea individuala a dozei.

Adoxa EP contine sfere care elibereaza substanta activa lent la nivelul tractului digestiv. Portiunea insolubila a acestor sfere se elimina si poate fi observata in materiile fecale.

4.3 Contraindicatii

Hipersensibilitate la venlafaxina sau la oricare dintre excipienti.

Tratamentul concomitent cu inhibitori de monoaminooxidaza (IMAO) este contraindicat datorita riscului de sindrom serotoninergic cu simptome cum sunt agitatie, tremor si hipertermie. Tratamentul cu venlafaxina nu trebuie initiat intr-o perioada de cel putin 14 zile dupa intreruperea tratamentului cu un IMAO ireversibil.
Tratamentul cu venlafaxina trebuie intrerupt cu cel putin 7 zile inaintea initierii tratamentului cu un IMAO ireversibil (vezi pct. 4.4 si 4.5).

4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare

Suicid/ideatie suicidara sau agravare a starii clinice
Depresia se asociaza cu cresterea riscului de ideatie suicidara, auto-vatamare si suicid (evenimente legate de suicid). Riscul se mentine pana la aparitia unor semne consistente de remisiune. Data fiind posibilitatea ca situatia sa nu se amelioreze in primele saptamani de tratament, pacientii trebuie monitorizati indeaproape, pana la aparitia ameliorarii. Experienta clinica generala demonstreaza ca riscul de suicid se poate accentua in primele faze ale recuperarii.

Exista si alte afectiuni psihice pentru care se prescrie venlafaxina si care se pot si ele asocia cu risc crescut de aparitie a unor evenimente legate de suicid. In plus, astfel de afectiuni pot co-exista cu tulburari depresive majore. Din aceasta cauza tratamentul pacientilor cu alte afectiuni psihice trebuie sa respecte aceleasi precautii ca si in cazul tratamentului pacientilor cu tulburare depresiva majora.

Este cunoscut faptul ca pacientii cu antecedente de evenimente legate de suicid sau cei cu manifestari semnificative de ideatie suicidara anterior initierii tratamentului prezinta un risc mai accentuat de ideatie suicidara sau tentativa de suicid, trebuind sa fie monitorizati cu atentie pe parcursul tratamentului. Rezultatele unei meta-analize a anumitor studii clinice controlate cu placebo efectuate cu medicamente antidepresive la pacientii adulti cu tulburari psihice au aratat existenta unui risc accentuat de comportament suicidar in cazul medicamentelor antidepresive comparativ cu placebo la pacienti cu varsta sub 25 de ani.

Terapia medicamentoasa a pacientilor si mai ales a celor aflati in situatie de risc accentuat, trebuie sa fie insotita de supraveghere atenta, cu precadere in etapele incipiente ale tratamentului si dupa modificarea dozelor. Pacientilor (si celor care ii ingrijesc) trebuie sa li se atraga atentia cu privire la necesitatea monitorizarii oricarei agravari a starii clinice, a aparitiei oricarui comportament sau ideatii cu tenta de suicid precum si la obligatia de solicitare a sfatului medicului imediat dupa aparitia unor astfel de simptome.

Administrarea la copii si adolescenti cu varsta sub 18 ani
Adoxa EP nu trebuie utilizat in tratamentul copiilor si adolescentilor cu varsta sub 18 ani. In studiile clinice s-au observat comportamente legate de suicid (tentative de suicid sau idei de suicid) si ostilitate
(comportament dominant de agresiune, opozitie si furie) mai frecvent in randul copiilor si adolescentilor carora li s-au administrat antidepresive decat in randul celor carora li s-a administrat placebo. Cu toate acestea, daca, pe baza necesitatii clinice se ia decizia de efectuare a tratamentului, pacientul trebuie monitorizat cu atentie pentru observarea prompta a aparitiei simptomelor de suicid. In plus, lipsesc datele despre siguranta administrarii pe termen lung la copii si adolescenti, referitoare la crestere, maturizare, dezvoltare cognitiva si comportamentala.

Sindrom serotoninergic
Similar altor medicamente serotoninergice, in timpul tratamentului cu venlafaxina poate sa apara sindrom serotoninergic, o afectiune cu potential letal, in special in cazul tratamentului concomitent cu alte medicamente cum sunt IMAO, care pot afecta neurotransmisia serotoninergica (vezi pct. 4.3 si
4.5).

Sindromul serotoninergic poate include modificari ale starii psihice (de exemplu, agitatie, halucinatii, coma), instabilitate vegetativa (de exemplu, tahicardie, tensiune arteriala instabila, hipertermie), anomalii neuromusculare (de exemplu, hiperreflexie, incoordonare) si/sau simptome gastro-intestinale (de exemplu, greata, varsaturi, diaree).

Glaucom cu unghi ingust
S-a raportat aparitia midriazei asociata tratamentului cu venlafaxina. Pacientii cu presiune intraoculara crescuta sau cu risc de aparitie a glaucomului cu unghi ingust trebuie monitorizati cu atentie.

Tensiune arteriala
In timpul tratamentului cu venlafaxina s-a raportat frecvent aparitia hipertensiunii arteriale, dependenta de doza. In experienta dupa punerea pe piata s-a raportat in unele cazuri cresterea severa a tensiunii arteriale care a necesitat tratament imediat. Toti pacientii trebuie atent monitorizati pentru hipertensiune arteriala si hipertensiunea arteriala preexistenta trebuie controlata adecvat inaintea initierii tratamentului cu venlafaxina. Tensiunea arteriala trebuie determinata periodic, dupa initierea tratamentului si dupa cresterea dozei. Se recomanda prudenta la pacientii cu afectiuni subiacente care pot fi agravate de cresterea tensiunii arteriale, de exemplu la cei cu insuficienta cardiaca.

Frecventa cardiaca
Venlafaxina poate determina cresterea frecventei cardiace, mai ales in cazul administrarii in doze mai mari. Trebuie luate masuri deosebite de precautie in cazul pacientilor cu afectiuni subiacente care pot fi agravate de cresteri ale frecventei cardiace.

Boli cardiace si risc de aritmii
Nu s-a evaluat utilizarea venlafaxinei la pacientii cu antecedente recente de infarct miocardic sau boala cardiaca instabila. De aceea, venlafaxina trebuie utilizata cu prudenta la acesti pacienti. Din exeperienta dupa punerea pe piata, s-au raportat aritmii cardiace letale dupa utilizarea venlafaxinei, in special in caz de supradozaj. Inainte de a prescrie venlafaxina la pacientii cu risc crescut de aritmii cardiace grave trebuie avut in vedere raportul beneficiu terapeutic risc potential.

Convulsii
In timpul tratamentului cu venlafaxina pot sa apara convulsii. Similar altor antidepresive, tratamentul cu venlafaxina trebuie initiat cu prudenta la pacientii cu antecedente de convulsii si pacientii trebuie monitorizati atent. Tratamentul cu venlafaxina trebuie intrerupt la orice pacient la care apar convulsii.

Hiponatremie
In timpul tratamentului cu venlafaxina poate sa apara hiponatremia si/sau sindromul secretiei inadecvate de hormon antidiuretic (SIADH). Acesta a fost raportat mai frecvent la pacientii cu hipovolemie sau la cei deshidratati. Pacientii varstnici, cei care urmeaza tratament cu diuretice si cei cu hipovolemie pot prezenta un risc crescut pentru acest eveniment.

Sangerari anormale
Medicamentele care inhiba recaptarea serotoninei pot determina reducerea functiei plachetare. La pacientii care utilizeaza venlafaxina poate creste riscul de aparitie a sangerarii la nivel cutanat sau al mucoaselor. Similar utilizarii tuturor inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS), venlafaxina trebuie utilizata cu prudenta la pacienti cu predispozitie la sangerare, inclusiv la pacientii care utilizeaza anticoagulate sau antiagregante plachetare.

Colesterolemie
In studiile clinice controlate cu placebo s-au inregistrat cresteri relevante clinic ale colesterolemiei la 5,3% dintre pacientii carora li s-a administrat venlafaxina, comparativ cu 0,0% dintre pacientii carora li s-a administrat placebo timp de cel putin 3 luni. Trebuie avuta in vedere determinarea valorilor colesterolemiei in timpul tratamentului indelungat.

Administrarea concomitenta cu medicamente pentru slabit
Nu s-a stabilit profilul de siguranta si eficacitate al tratamentului cu venlafaxina in asociere cu medicamente pentru slabit, inclusiv fentermina. Nu este recomandata administrarea concomitenta a venlafaxinei si medicamentelor pentru slabit. Nu se indica utilizarea venlafaxinei ca medicatie pentru slabit, in monoterapie sau in asociere cu alte medicamente.

Manie/hipomanie
La o proportie mica de pacientii cu tulburari afective carora li s-au administrat antidepresive, inclusiv venlafaxina, s-a raportat activarea maniei sau hipomaniei. Similar altor antidepresive, venlafaxina trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu antecedente personale sau familiale de tulburare bipolara.

Agresiune
La un numar mic de pacientii carora li s-au administrat antidepresive, inclusiv venlafaxina s-a raportat agresiune. Aceasta s-a raportat la initierea tratamentului, modificarea dozei si intreruperea tratamentului. Similar altor antidepresive, venlafaxina trebuie utilizata cu precautie la pacientii cu antecedente de agresiune.

Intreruperea tratamentului
Simptomele sindromului de intrerupere sunt frecvente, mai ales daca aceasta s-a facut brusc (vezi pct. 4.8). Evenimentele adverse observate in studiile clinice dupa intreruperea tratamentului (in perioada de scadere a dozelor si dupa scaderea dozelor) au aparut la aproximativ 31% dintre pacientii carora li s-a administrat venlafaxina si la aproximativ 17% dintre pacientii carora li s-a administrat placebo.

Riscul de aparitie a simptomelor sindromului de intrerupere poate depinde de cativa factori, inclusiv de durata tratamentului, doza utilizata si frecventa reducerii dozei.
Reactiile din cadrul sindromului de intrerupere, raportate cel mai frecvent, sunt ametelile, tulburarile senzoriale (inclusiv paresteziile), tulburarile de somn (inclusiv insomnie si vise neobisnuite), agitatia sau anxietatea, greata si/sau varsaturile, tremorul si cefaleea. In general, aceste simptome sunt usoare pana la moderate, dar, cu toate acestea, la unii pacienti pot fi severe. Ele apar, de obicei, in primele zile dupa intreruperea tratamentului, dar s-au raportat cazuri foarte rare ale unor astfel de simptome la pacientii care au omis neintentionat sa isi administreze o doza. In general, aceste simptome sunt autolimitate si se remit, de obicei, in decurs de 2 saptamani, desi, la unele persoane, aceasta perioada poate fi mai lunga (2-3 luni sau mai mult). De aceea, se recomanda intreruperea tratamentului prin reducerea treptata a dozei de venlafaxina intr-o perioada de cateva saptamani sau luni, conform necesitatilor pacientului (vezi pct. 4.2).

Akatizie/Agitatie psihomotorie
Utilizarea venlafaxinei s-a asociat cu aparitia akatiziei, caracterizata printr-o agitatie subiectiva neplacuta sau epuizanta si nevoie de miscare adeseori insotita de incapacitatea de a sta jos sau de a sta nemiscat. Aceasta este cel mai probabil sa apara in primele cateva saptamani de tratament. Cresterea dozei la pacientii la care apar aceste simptome poate fi daunatoare.

Xerostomie
Xerostomia este raportata la 10% dintre pacientii tratati cu venlafaxina. Aceasta poate creste riscul cariilor si pacientii trebuie sa cunoasca importanta igienei dentare.

4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune
Inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO)

Inhibitori ireversibili non-selectivi ai monoaminooxidazei (IMAO)
Venlafaxina nu trebuie utilizata in asociere cu IMAO ireversibili. Venlafaxina nu trebuie administrata intr-o perioada de cel putin 14 zile dupa intreruperea tratamentului cu un IMAO ireversibil. Tratamentul cu un IMAO ireversibil nu trebuie inceput mai devreme de 7 zile de la intreruperea completa a tratamentului cu venlafaxina (vezi pct. 4.3 si 4.4).

Inhibitori reversibili, selectivi ai monoaminooxidazei (moclobemida)
Datorita riscului de sindrom serotoninergic, nu se recomanda asocierea venlafaxinei cu inhibitori reversibili si selectivi ai monoaminooxidazei cum este moclobemida. Dupa tratamentul cu un IMAO reversibil, administrarea venlafaxinei poate fi initiata dupa un interval mai scurt de 14 zile de la intreruperea tratamentului cu acesta. Tratamentul cu un IMAO reversibil nu trebuie inceput mai devreme de 7 zile de la intreruperea completa a tratamentului cu venlafaxina (vezi pct. 4.4).

Inhibitori reversibili, non-selectivi ai monoaminooxidazei (linezolid)
Antibioticul linezolid este un IMAO reversibil si non-selectiv si nu trebuie administrat la pacientii tratati cu venlafaxina (vezi pct. 4.4).

Reactii adverse grave s-au raportat in cazul in care tratamentul cu venlafaxina a fost initiat curand dupa intreruperea administrarii IMAO sau in cazul in care tratamentul cu IMAO a fost initiat curand dupa intreruperea administrarii venlafaxinei. Aceste reactii au inclus tremor, mioclonii, diaforeza, greata, varsaturi, congestia fetei, ameteli si hipertermie cu caracteristici asemanatoare celei din sindromul neuroleptic malign, convulsii si deces.

Sindrom serotoninergic
Similar altor serotoninergice, in timpul tratamentului cu venlafaxina poate sa apara sindrom serotoninergic, in special daca se utilizeaza concomitent alte medicamente care afecteaza neurotransmisia serotoninergica (inclusiv triptani, ISRS, inhibitori selectivi ai recaptarii noradrenalinei si serotoninei, litiu, sibutramina, tramadol sau sunatoare [Hypericum perforatum]) cu medicamente care afecteaza metabolizarea serotoninei (inclusiv IMAOs) sau cu precursori ai serotoninei (cum sunt suplimentele cu triptofan).

Daca tratamentul concomitent cu venlafaxina si un ISRS, un IRSN sau un agonist al receptorilor serotoninergici este justificat din punct de vedere clinic se recomanda supravegherea atenta a pacientului, in special la initierea tratamentului si la cresterea dozei. Nu se recomanda utilizarea concomitenta a venlafaxinei cu precursori ai serotoninei (cum sunt suplimentele cu triptofan) (vezi pct.
4.4).

Medicamente cu activitate la nivelul SNC
Nu s-a evaluat sistematic riscul privind utilizarea venlafaxinei cu alte medicamente cu activitate la nivelul SNC. Ca urmare, se recomanda administrarea cu precautie a venlafaxinei in asociere cu alte medicamente cu activitate la nivelul SNC.

Alcool etilic
S-a demonstrat ca venlafaxina nu determina agravarea afectarii aptitudinilor mintale si motorii determinata de catre etanol. Cu toate acestea, similar utilizarii tuturor medicamentelor cu activitate la nivelul SNC, nu este recomandata consumul de alcool etilic in timpul tratamentului cu venlafaxina.

Efectele altor medicamente asupra venlafaxinei Ketoconazol (inhibitor al CYP3A4)
Intr-un studiu de farmacocinetica cu ketoconazol efectuat la metabolizatori rapizi (MR) si metabolizatori lenti (ML) s-a observat o crestere a ASC pentru venalafaxina (70% la subiectii ML CYP2D6 si respectiv, 21% la MR CYP2D6) si O-desmetilvenlafaxina (33% la subiectii ML CYP2D6 si respectiv, 23% la MR CYP2D6) dupa administrarea de ketoconazol. Administrarea concomitenta a
inhibitorilor CYP3A4 (cum sunt atazanavir, claritromicina, indinavir, itraconazol, voriconazol, posaconazol, ketoconazol, nelfinavir, ritonavir, saquinavir, telitromicina) cu venlafaxina poate creste concentratiile plasmatice ale venlafaxinei si O-desmetilvenlafaxinei. De aceea, se recomanda prudenta in administrarea venlafaxinei concomitent cu un inhibitor al CYP3A.

Efectele venlafaxinei asupra altor medicamente

Litiu
La utilizarea concomitenta a venlafaxinei cu litiu poate sa se dezvolte sindrom serotoninergic (vezi
Sindrom serotoninergic).
Diazepam
Venlafaxina nu are efect asupra profilului farmacocinetic si farmacodinamic al diazepamului si al metabolitului sau activ, desmetildiazepam. Diazepamul nu pare sa afecteze profilului farmacocinetic al venlafaxinei si O-desmetilvenlafaxinei. Nu se cunoaste daca exista interactiuni farmacocinetice si/sau farmacodinamice cu alte benzodiazepine.

Imipramina
Venlafaxina nu a afectat parametrii farmacocinetici ai imipraminei si ai 2-OH-imipraminei. In cazul administrarii zinice a 75 mg- 150 mg venlafaxina s-a observat o crestere dependenta de doza de 2,5 -
4.5 ori a ASC a 2-OH-desimipraminei. Imipramina nu a afectat parametrii farmacocinetici ai
venlafaxinei si O-desmetilvenlafaxinei. Nu se cunoaste semnificatia clinica a acestei interactiuni. Se
recomanda prudenta la administrarea concomitenta a venlafaxinei cu imipramina.
Haloperidol
Intr-un studiu de farmacocinetica cu haloperidol s-au evidentiat pentru haloperidol o scadere cu 42% a clearance-ului oral total, o crestere cu 70% a ASC si o crestere cu 88% a Cmax dar fara modificarea timpului de injumatatire plasmatica. Acest lucru trebuie luat in considerare la pacientii tratati concomitent cu venlafaxina si haloperidol. Nu se cunoaste semnificatia clinica a acestei interactiuni.

Risperidona
Venlafaxia creste ASC a risperidonei cu 50% dar nu altereaza semnificativ profilul farmacocinetic al partii active totale (risperidona si 9-hidroxirisperidona). Nu se cunoaste semnificatia clinica a acestei interactiuni.

Metoprolol
Intr-un studiu privind interactiunile farmacocinetice efectuat la voluntari sanatosi la care s-a administrat venlafaxina concomitent cu metoprolol, s-a observat cresterea concentratiilor plasmatice ale metoprololului cu aproximativ 30-40% fara alterarea concentratiilor plasmatice ale metabolitului activ, a-hidroximetoprolol. Nu se cunoaste relevanta clinica a acestor rezultate la pacientii hipertensivi. Metoprololul nu a alterat profilul farmacocinetic al venlafaxinei sau al metabolitului sau activ, O-desmetilvenlafaxina. Se recomanda prudenta la administrarea concomitenta a venlafaxinei cu metoprolol.
Indinavir
Intr-un studiu de farmacocinetica cu indinavir s-a evidentiat pentru indinavir o scadere cu 28% a ASC si cu 36% a Cmax. Indinavirul nu a determinat modificarea parametrilor farmacocinetici ai venlafaxinei si ODV. Nu se cunoaste semnificatia clinica a acestei interactiuni.

4.6 Sarcina si alaptarea

Nu sunt disponibile date adecvate privind utilizarea venlafaxinei in timpul sarcinii.

In studiile la animale s-a evidentiat toxicitate asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Nu se cunoaste riscul potential la om. Venlafaxina trebuie utilizata in timpul sarcinii numai daca beneficiul terapeutic asteptat depaseste riscul potential fetal.
Similar altor inhibitori ai recaptarii serotoninei (ISRS/IRSN), daca se utilizeaza venlafaxina spre finalul celui de-al treilea trimestru de sarcina, pot sa apara la nou-nascut simptome de intrerupere. Unii nou-nascuti expusi la venlafaxina spre finalul celui de-al treilea trimestru de sarcina au dezvoltat complicatii care au necesitat alimentare pe sonda, sustinerea functiei respiratorii sau prelungirea spitalizarii. Astfel de complicatii pot sa apara imediat dupa nastere.

Daca mamele utilizeaza ISRS/IRSN spre finalul celui de-al treilea trimestru de sarcina se pot observa uratoarele simptome la nou-nascut: iritabilitate, tremor, hipotonie, plans sustinut si dificultati la supt sau de adormire. Aceste simptome se pot datora sindromului serotoninergic sau simptomelor expunerii. In majoritatea cazurilor, aceste complicatii se observa imediat sau in primele 24 ore dupa nastere.

Alaptare
Venlafaxina si metabolitul sau O-desmetilvenlafaxina (ODV) sunt excretate in laptele matern. In cazul alaptarii sugarului riscul nu poate fi exclus. De aceea, decizia de a continua/intrerupe alaptarea sau de a continua/intrerupe tratamentul cu Adoxa EP trebuie luata in functie de raportul beneficiu terapeutic matern si beneficiu alaptarii copilului.

4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje

Orice medicament psihoactiv poate afecta discernamantul, gandirea si aptitudinile motorii.
De aceea, fiecare pacient care urmeaza tratament cu venlafaxina trebuie atentionat asupra pericolului
de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8 Reactii adverse

Reactiile adverse raportate (>1/10) cel mai frecvent in studiile clinice au fost: greata, xerostomie, cefalee si transpiratii (inclusiv transpiratii nocturne).

Reactiile adverse sunt prezentate mai jos in functie de organele, aparatele si sistemele afectate si in functie de frecventa.

Frecventa este definita ca: foarte frecvente (> 1/10), frecvente (>1/100; <1/10), mai putin frecvente (>1/1000; <1/100), rare (>1/10000; <1/1000), frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din datele disponibile).

Intreruperea administrarii venlafaxinei (mai ales in cazul intreruperii bruste) determina, frecvent, aparitia simptomelor sindromului de intrerupere. Reactiile din cadrul sindromului de intrerupere, raportate cel mai frecvent, sunt ametelile, tulburarile senzoriale (inclusiv parestezii), tulburarile de somn (inclusiv insomnie si vise neobisnuite), agitatia si anxietatea, greata si/sau varsaturile, tremorul, cefaleea si sindrom gripal. In general, aceste evenimente sunt usoare pana la moderate si autolimitate, cu toate acestea, la unii pacienti pot fi severe si/sau pot persista o perioada indelungata. De aceea, se recomanda ca atunci cand tratamentul cu venlafaxina nu mai este necesar, acesta sa se intrerupa prin reducerea treptata a dozei (vezi pct. 4.2 si 4.4).

Copii si adolescenti
In general, la copii si adolescenti (cu varsta cuprinsa intre 6 - 17 ani) profilul reactiilor adverse al venlafaxinei (observate in studii clinice controlate cu placebo) a fost similar cu cel observat la adulti. Similar cu cele observate la adulti, la copii s-au observat scaderea apetitului alimentar, pierdere in greutate, cresterea tensiunii arteriale si cresterea colesterolemiei.
In studiile clinice pediatrice s-au observat reactii adverse de tipul ideilor suicidare. De asemenea, au crescut raportarile de ostilitate si, in special in caz de tulburare depresiva majora, de autoagresiune.

La copii si adolescenti au fost observate in special urmatoarele reactii adverse: dureri abdominale, agitatie, dispepsie, echimoze, epistaxis si mialgii.
4.9 Supradozaj

In experienta dupa punerea pe piata, supradozajul s-a raportat in special la asocierea cu alcoolul etilic si/sau cu alte medicamente. Cele mai frecvente evenimente adverse raportate in caz de supradozaj includ tahicardie, tulburari de constienta (variind de la somnolenta la coma), midriaza, convulsii si varsaturi. Alte evenimente adverse raportate includ modificari electrocardiografice (de exemplu, prelungirea intervalului QT, bloc de ramura, prelungirea intervalului QRS), tahicardie ventriculara, bradicardie, hipotensiune arteriala, vertij si deces.

In studii retrospective publicate s-a raportat ca supradozajul cu venlafaxina poate fi asociat cu un ric crescut de deces comparativ cu cel observat cu antidepresive ISRS dar mai scazut comparativ cu supradozajul cu antidepresive triciclice.
Studiile epidemiologice au evidentiat ca pacientii tratati cu venlafaxina au mai multi factori de risc pentru suicid comparativ cu pacientii care utilizeaza ISRS. Nu se cunoaste in ce masura, in caz de supradozaj, riscul crescut de decese poate fi atribuit toxicitatii venlafaxinei sau caracteristicilor pacientilor tratati cu venlafaxina. Venlafaxina trebuie administrata in cele mai mici doze eficace necesare controlarii simptomelor pentru a reduce riscul de supradozaj.

Recomanddri de tratament
Se recomanda masuri generale simptomatice si de sustinere a functiilor vitale; trebuie monitorizate ritmul cardiac si semnele vitale. Daca exista risc de aspiratie nu se recomanda provocarea de varsaturi. Lavajul gastric poate fi recomandat daca se efectueaza cat mai curand dupa ingestie sau la pacienti simptomatici. De asemenea, poate fi luata in considerare administrarea de carbune activat pentru a reduce cat mai mult cantitatea absorbita. Este putin probabil ca diureza fortata, dializa, hemoperfuzia si exanguinotransfuzia sa aduca beneficii. Nu se cunoaste un antidot specific pentru venlafaxina.

5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: alte antidepresive, codul ATC: N06AX16
La om, se considera ca mecanismul actiunii antidepresive a venlafaxinei este asociat efectului acesteia de potentare a activitatii de neurotransmisie la nivelul sistemului nervos central. Studiile preclinice au evidentiat ca venlafaxina si principalul sau metabolit, O-desmetil-venlafaxina (ODV), sunt inhibitori ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei. Venlafaxina este si un inhibitor slab al recaptarii dopaminei. Venlafaxina si metabolitul sau activ determina diminuarea responsivitatii P-adrenergice, atat in cazul administrarii unice, cat si in cazul administrarii repetate. Venlafaxina si ODV au un profil foarte asemanator in ceea ce priveste actiunea lor generala asupra recaptarii neurotransmitatorilor si legarii de receptori.
De fapt, la sobolan venlafaxina nu are afinitate in vitro pentru receptorii muscarinici, colinergici, histaminergici (H1) sau a1-adrenergici cerebrali. Actiunea farmacologica la nivelul acestor receptori poate fi raspunzatoare de diversele reactii adverse prezente la alte medicamente antidepresive cum ar fi efectul anticolinergic, sedativ si cardiovascular.

Venlafaxina nu poseda activitate inhibitorie a monoaminooxidazei (MAO).

Conform studiilor in vitro, venlafaxina este lipsita practic de orice afinitate pentru receptorii opioizi sau benzodiazepinici.

Tulburari depresive majore
Eficacitatea venlafaxinei cu eliberare imediata in tratamentul episoadelor depresive majore a fost demonstrata in cinci studii randomizate, dublu-orb, controlate cu palcebo, pe termen scurt desfasurate pe o perioada de 4 -6 saptamani cu doze de pana la 375 mg venlafaxina pe zi. Eficacitatea venlafaxinei cu eliberare prelungita in tratamentul episoadelor depresive majore a fost stabilita in doua studii
controlate cu palcebo, pe termen scurt desfasurate pe o perioada de 8 si 12 saptamani cu doze de venlafaxina cuprinse intre 75 mg si 225 mg pe zi.

Intr-un studiu pe termen lung, pacienti adulti din ambulatoriu care au prezentat raspuns terapeutic la administrarea de venlafaxina cu eliberare prelungita (75 mg, 150 mg, 225 mg) intr-un studiu deschis cu durata de 8 saptamani au fost randomizati sa continue tratamentul cu venlafaxina la aceleasi doze care au determinat raspuns terapeutic sau sa utilizeze placebo, pe o perioada de pana la 26 saptamani de monitorizare pentru observarea recurentelor.

Intr-un alt studiu pe termen lung, eficacitatea venlafaxinei in prevenirea recurentelor episoadelor depresive pe o perioada de 12 luni a fost stabilita intr-un studiu clinic dublu-orb, controlat cu placebo la pacienti adulti din ambulatoriu cu episoade depresive majore recurente care au prezentat raspuns terapeutic la tratamentul cu venlafaxina (100 mg - 200 mg venlafaxina pe zi, cu administrare in doua prize) la ultimul episod de depresie.

Tulburari de anxietate generalizata
Eficacitatea capsulelor de venlafaxina cu eliberare prelungita in tratamentul tulburarilor de anxietate generalizata (TAG) a fost stabilita la pacienti din ambulatoriu in doua studii cu durata de 8 saptamani, controlate cu placebo, cu venlafaxina administrata in doze fixe (75 mg - 225 mg pe zi), intr-un studiu cu durata de 6 luni, controlat cu palcebo cu venlafaxina administrata in doze fixe (75 mg - 225 mg pe zi) si intr-un studiu cu durata de 6 luni, controlat cu palcebo, cu venlafaxina administrata in doze flexibile (37,5 mg, 75 mg si 150 mg pe zi).

Desi au fost dovezi de superioritate fata de placebo si pentru doza de 37,5 mg venlafaxina, aceasta doza nu a fost constant eficace comparativ cu dozele mai mari.

Tulburari de anxietate sociala
Eficacitatea capsulelor de venlafaxina cu eliberare prelungita in tratamentul tulburarii de anxietate sociala a fost stabilita la pacienti adulti din ambulatoriu in patru studii dublu-orb, cu grupuri paralele, cu durata de 12 saptamani, multicentrice, controlate cu placebo, cu venlafaxina utilizata in doze flexibile si intr-un studiu dublu-orb, cu grupuri paralele, cu durata de 6 luni, controlat cu placebo cu venlafaxina utilizata in doze fixe/flexibile. Pacientilor li s-au administrat doze cuprinse intre 75 mg -225 mg venlafaxina pe zi. In studiul cu durata de 6 luni nu s-a dovedit eficacitate superioara a venlafaxinei in grupul la care s-au administrat doze de 150 mg - 225 mg venlafaxina pe zi comparativ cu grupul la care s-au administrat doze de 75 mg venlafaxina pe zi.

Tulburarea de panica
Eficacitatea capsulelor de venlafaxina cu eliberare prelungita in tratamentul tulburarii de panica a fost stabilita in doua studii dublu orb, placebo controlate, multicentrice, cu durata de 12 saptamani la pacienti adulti din ambulatoriu cu tulburari de panica cu sau fara agarofobie. In studiiile cu tulburari de panica doza initiala a fost de 37,5 mg venlafaxina pe zi, timp de 7 zile. Apoi, intr-un studiu, pacientilor li s-au administrat doze fixe de 75 mg sau 150 mg venlafaxina iar in alt studiu, li s-au administrat75 mg sau 225 mg venlafaxina.

Eficacitatea a fost de asemenea stabilita, intr-un studiu pe termen lung, dublu-orb, controlat cu placebo, cu grupuri paralele in care s-a urmarit siguranta pe termen lung, eficacitatea si prevenirea recurentelor, la pacienti adulti din ambulatoriu care au prezentat raspuns terapeutic la tratament in faza deschisa. Pacientii au continuat sa utilizeze aceleasi doze de venlafaxina cu eliberare prelungita ca cele utilizate la incheierea fazei deschise (75 mg, 150 mg sau 225 mg venlafaxina).

5.2 Proprietati farmacocinetice
Venlafaxina este metabolizata in proportie mare, cu formarea principalului sau metabolit, orto-demetil-venlafaxina (ODV). Timpul de injumatatire plasmatica mediu ± DS al venlafaxinei si ODV este de 5±2 ore si, respectiv 11±2 ore. Concentratiile plasmatice la starea de echilibru atat ale venlafaxinei cat si ale ODV sunt obtinute in decurs de 3 zile, in cazul administrarii dozelor multiple.
Profilurile farmacocinetice ale venlafaxinei si ale ODV sunt liniare in cazul administrarii zilnice a dozelor totale cuprinse intre 75 mg - 450 mg.

Absorbtie
Venlafaxina este absorbita in proportie de 92% dupa administrarea orala a unei doze unice de venlafaxina cu eliberare imediata. Biodisponibilitatea absoluta a venlafaxinei este aproximativ de 40 -45% datorita metabolizarii presistemice. Dupa administrarea venlafaxinei cu eliberare imediata, concentratiile plasmatice maxime ale venlafaxinei si ODV sunt atinse in aproximativ 2 ore, respectiv 3 ore.
Dupa administrarea capsulelor de venlafaxina cu eliberare prelungita, concentratiile plasmatice maxime ale venlafaxinei si ODV sunt atinse in 5,5 ore, respectiv 9 ore. Cand se administreaza doze zilnice echivalente de venlafaxina cu eliberare imediata, comprimate sau cu eliberare prelungita, capsule, capsulele cu eliberare prelungita prezinta o viteza mai mica de absorbtie, dar aceeasi marime a absorbtiei (ASC) ca a comprimatelor cu eliberare imediata. Alimentele nu influenteaza biodisponibilitatea venlafaxinei si a ODV.

Distribute
La concentratii terapeutice, venlafaxina si ODV se leaga in proportie mica de proteinele plasmatice (27% si, respectiv 30%). Dupa administrare intravenoasa, volumul de distributie la starea de echilibru pentru venlafaxina este de 4,4 ±1,6 l pe kg.

Metabolizare
Venlafaxina este metabolizata in proportie mare nivel hepatic. In studiile in vitro si in vivo s-a evidentiat ca venlafaxina este biotransformata la principalul sau metabolit activ, ODV, prin intermediul CYP2D6. In studiile in vitro si in vivo s-a evidentiat ca venlafaxina este metabolizata la metabolitul sau mai putin activ, N-desmetilvenlafaxina, prin intermediul CYP3A4. In studiile in vitro si in vivo s-a evidentiat ca venlafaxina este un inhibitor slab al CYP2D6. Venlafaxina nu inhiba CYP1A2, CYP2C9 sau CYP3A4.

Eliminare
Venlafaxina si metabolitii sai sunt excretati in principal pe cale renala. Aproximativ 87% dintr-o doza de venlafaxina se regaseste in urina in decurs de 48 ore sub forma de venlafaxina nemodificata (5%), ODV neconjugat (29%), ODV conjugat (26%) sau alti metaboliti minori inactivi (27%). Clearance-ul mediu ± DS la starea de echilibru pentru venlafaxina si ODV este de 1,3±0,6 l/ora s kg si respectiv, de 0,4±0,2 l/ora si kg.

Grupe speciale de pacienti

Varsta si sex
Varsta si sexul pacientului nu influenteaza semnificativ parametrii farmacocinetici ai venlafaxinei si ai
ODV.

Metabolizatori CYP2D6 rapizi/lenti
Concentratiile plasmatice ale venlafaxinei sunt mai mari la metabolizatorii CYP2D6 lenti comparativ cu metabolizatorii rapizi. Deoarece expunerea totala (ASC) atat pentru venlafaxina cat si pentru ODV este similara la ambele tipuri de metabolizatori, nu sunt necesare regimuri diferite de dozaj la aceste grupuri de pacienti.

Pacienti cu insuficienta hepatica
La pacientii cu clasa Child-Pugh A (insuficienta hepatica usoara) si la cei cu clasa Child-Pugh B (insuficienta hepatica moderata), timpul de injumatatire plasmatica al venlafaxinei si al ODV a fost prelungit comparativ cu subiectii normali. Clearance-ul oral al venlafaxinei si al ODV a fost redus. S-a observat un grad mare de variabilitate interindividuala. Sunt disponibile date limitate privind utilizarea venlafaxinei la pacientii cu insuficienta hepatica severa (vezi pct. 4.2).

Pacienti cu insuficienta renala
La pacientii dializati, timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare al venlafaxinei a fost prelungit cu aproximativ 180% iar clearance-ul redus cu aproximativ 57% comparativ cu subiectii normali, in timp ce timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare al ODV a fost prelungit cu aproximativ 142% iar clearance-ul redus cu aproximativ 56%. La pacientii cu insuficienta renala severa si la cei care necesita hemodializa este necesara ajustarea dozelor (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranta

Studiile efectuate cu venlafaxina la sobolan si soarece nu au evidentiat efecte carcinogene. Intr-o serie de teste diferite in vivo si in vitro, venlafaxina nu a determinat efecte mutagene.

Studiile la animale privind toxicitatea asupra functiei de reproducere au evidentiat la sobolan o scadere a greutatii puilor, o crestere a numarului de pui nascuti morti si o crestere a numarului de decese a puilor in primele 5 zile de alaptare. Nu se cunoaste cauza acestor decese. Aceste efecte au aparut la doze de 30 mg venlafaxina/kg si zi, de 4 ori dozele zilnice la om de 375 mg venlafaxina (pe baza unui mg/kg). Dozele care nu au produs aceste efecte au fost de 1,3 ori doza la om. Nu se cunoaste riscul potential la om.

Intr-un studiu s-a observat scaderea fertilitatii atat la sobolanii masculi cat si la cei femele care au fost expusi la actiunea ODV. Aceasta expunere a fost de aproximativ 2-3 ori mai mare decat cea observata la om dupa administrarea dozei de 375 mg venlafaxina pe zi. Nu se cunoaste relevanta acestor rezultate la om.

6. PROPRIETATI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipientilor
Compozitia peletelor sferoidale
Celuloza microcristalina, Hipromeloza,

Invelis cu eliberare modificata
Etilceluloza, Povidona (K30), Triacetina,
Talc.

Adoxa EP 37,5 mg, capsule cu eliberare prelungita

Capsula: cap gri opac si corp roz opac Corp:
Oxid rosu de fer (E 172), Dioxid de titan (E 171), Gelatina,
Lauril sulfat de sodiu,

Cap:
FD & C Blue 1 (E 133), D & C Yellow 10 (E 104),
FD & C Red 40 (E 129),
Dioxid de titan (E 171), Gelatina,
Lauril sulfat de sodiu.

Adoxa EP 75 mg, capsule cu eliberare prelungita
Capsula: Roz opac Corp:
Oxid rosu de fer (E 172), Dioxid de titan (E 171), Gelatina,
Lauril sulfat de sodiu,

Cap:
Oxid rosu de fer (E 172), Dioxid de titan (E 171), Gelatina,
Lauril sulfat de sodiu

Adoxa EP 150 mg, capsule cu eliberare prelungita

Capsula: Caramel opac Corp
Oxid rosu de fer (E 172), Oxid galben de fer (E 172), Dioxid de titan (E 171), Gelatina,
Lauril sulfat de sodiu,

Cap:
Oxid rosu de fer (E 172), Oxid galben de fer (E 172), Dioxid de titan (E 171), Gelatina,
Lauril sulfat de sodiu

Cerneala de imprimare:
Shellac, Propilenglicol, Amoniac concentrat, Oxid negru de fer (E 172), Hidroxid de potasiu.
6.2 Incompatibilitati
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precautii speciale pentru pastrare
Acest medicament nu necesita conditii speciale de pastrare
6.5 Natura si continutul ambalajului
Blister din Al/PVCFolie din PVC alba opaca termosudata, folie din aluminiu sigilata la cald lacuita pe partea internacu 7, 10, 14, 20, 28, 30, 50, 56, 60 si 100 capsule cu eliberare prelungita

Flacon din PEID (doar pentru utilizare in spital)a 100 capsule cu eliberare prelungita Flacon alb opac din polietilena de inalta densitate cu capac filetat si banda de siguranta
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.

6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor si alte instructiuni de manipulare
Fara cerinte speciale.

7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA

Ranbaxy UK Limited
20 Balderton Street, W1K 6TL,
Marea Britanie

Sfatul farmacistului

Produse recomandate

Întrebări și Răspunsuri

Insomnie și depresie
Bună seara, urmez tratament pentru depresie de aproape doi ani ,acum I au duloxetina 30mg,as pu ...

Antidepresive în alăptare?
Am un bebe de 1 an, încă alăptez. Mă confrunt cu stări de tristețe, regrete ...

Brintillex
Pot lua 5 HTP daca iau un antidepresiv.??? ...
↳ Buna ziua! Nu, 5-HTP nu trebuie asociat cu antidepresive. ...
Vezi tot răspunsul şi recomandările farmacistului

Serfift și mirzaten
Serfift ,xanax și mirzaten merg luate împreună ? ...
↳ Buna ziua! Serlift si Mirzaten se pot asocia doar la indicatia medicului psihiatru, fiind ambele antidepresive. ...
Vezi tot răspunsul şi recomandările farmacistului

Algocalmin in combinatie cu antidepresive
Buna ziua , am nevoie de ajutor cu un sfat in legatura cu combinarea medicamentelor. Urmez un tratam ...
↳ Buna ziua! Sertralina, substanta activa ind Serlift este mentionata la interactiuni cu algocalminul, de aceea utilizarea acestuia se poate face cu pr ...
Vezi tot răspunsul şi recomandările farmacistului

Ce alte medicamente mai au substanta activa Venlafaxinum?
Alte medicamnete care au Venlafaxinum:
- Velaxin 50 mg comprimate
- Elify EP 37,5 mg
- Efectin EP 37,5 mg capsule
- FOBILESS, capsule cu eliberare prelungita
- Estaq, capsule cu eliberare prelungita
- Efexiva, comprimate
- ELIFY EP, capsule cu eliberare prelungita
- ARGOFAN, comprimate cu eliberare prelungita
- Alventa, capsule cu eliberare prelungita
- Venlafaxina Actavis, comprimate filmate

Atentionare!

Nu trebuie să folosiţi informaţiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau boală sau de înlocuire a medicamentelor, a tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat.

Pentru interpretarea analizelor medicale vă recomandăm secţiunea Analize medicale.
Pentru comenzi de produse vă invităm în Farmacia PCFarm.ro
Dăcă doriţi să cereţi sfatul farmacistului folosiţi secţiunea Întreaba Farmacistul

Produse complementare recomandate

Oferte şi Reduceri