Prospect Videx EC 125 mg, capsule gastrorezistente

Prima pagină » Prospecte PCFarm.ro » Videx EC 125 mg, capsule gastrorezistente

Index prospecte medicamente:
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Prospect - Videx EC 125 mg, capsule gastrorezistente

NU comercializăm Videx EC 125 mg, capsule gastrorezistente!
În schimb, puteți comanda PRODUSELE COMPLEMENTARE recomandate în această pagină.
Citiți cu atenție prospectul înainte de achiziționarea produsului recomandat!

Denumirea comercială: Videx EC 125 mg, capsule gastrorezistente DCI: Didanosinum

Indicatii: Videx este indicat in asociere cu alte medicamente antiretrovirale pentru tratamentul pacientilor infectati cu HIV-1.

2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Fiecare capsula gastrorezistenta contine didanozina 125 mg. Pentru lista tuturor excipientilor vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICA

Capsula gastrorezistenta

Capsule gastrorezistente (nr. 3), de culoare alba, opace, inscriptionate cu cafeniu „6671" pe o jumatate (corp) si „BMS 125 mg" pe cealalta jumatate (capac).

4. DATE CLINICE

4.1 Indicatii terapeutice

Videx este indicat in asociere cu alte medicamente antiretrovirale pentru tratamentul pacientilor infectati cu HIV-1.

4.2 Doze si mod de administrare

Administrare orala.

Deoarece absorbtia didanozinei este redusa in prezenta alimentelor, Videx capsule gastro-rezistente trebuie administrate in conditii de repaus alimentar (la cel putin 2 ore inainte de sau la 2 ore dupa masa) (vezi pct. 5.2).

Doze
Videx capsule gastrorezistente poate fi administrat o data pe zi sau de doua ori pe zi (vezi pct. 5.1).
Adulti
Doza zilnica recomandata este in functie de greutatea pacientului:
- pacienti > 60 kg: 400 mg didanozina pe zi;
- pacienti < 60 kg: 250 mg didanozina pe zi.

Urmatorul tabel prezinta schema de administrare pentru toate concentratiile de capsule gastrorezistente:

Greutatea pacientului Doza zilnica totala Schema terapeutica corespunzatoare
> 60 kg 400 mg 1 capsula de 400 mg (o data pe zi) sau
1 capsula de 200 mg (de doua ori pe zi)
< 60 kg 250 mg 1 capsula de 250 mg (o data pe zi)
sau
1 capsula de 125 mg (de doua ori pe zi)

Copii cu varsta peste 6 ani
Utilizarea Videx capsule gastrorezistente nu a fost studiata in mod special la copii. Doza zilnica recomandata (in functie de suprafata corpului) este de 240 mg didanozina/m2 (180 mg/m2 in asociere cu zidovudina).

Copii cu varsta sub 6 ani
Capsulele gastrorezistente nu trebuie deschise datorita posibilitatii de aspiratie accidentala. In consecinta, aceasta forma farmaceutica este contraindicata la copii cu varsta sub 6 ani. Sunt disponibile alte forme farmaceutice ale Videx, adecvate pentru aceasta grupa de varsta.

Ajustarea dozei

Insuficienta renala
Se recomanda urmatorul mod de ajustare a dozei:

Clearance-ul creatininei (ml/min) Greutatea pacientului

> 60 kg
Doza zilnica totala < 60 kg
Doza zilnica totala
> 60 30 - 59 10 - 29 < 10 400 mg 200 mg 150 mg * 100 mg* 250 mg
150 mg * 100 mg * 75 mg *

* Aceste concentratii ale Videx capsule gastrorezistente nu sunt disponibile. Trebuie utilizata o alta forma farmaceutica Videx.
Doza trebuie administrata, de preferat, dupa sedinta de dializa (vezi pct. 4.4). Cu toate acestea, nu este necesara administrarea unei doze suplimentare dupa sedinta de hemodializa.
Insuficienta hepatica
La pacientii cu insuficienta hepatica nu este necesara ajustarea a dozei (vezi pct. 5.2). Mod de administrare
Pentru a facilita absorbtia, capsulele gastrorezistente trebuie administrate intacte, cu cel putin 100 ml apa. Pacientii trebuie instruiti sa nu deschida capsulele, pentru a facilita administrarea, deoarece aceasta poate reduce absorbtia (vezi pct 5.2).

4.3 Contraindicatii

Hipersensibilitate la didanozina sau la oricare dintre excipienti. Copii cu varsta sub 6 ani (risc de aspiratie accidentala).
4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare
Pancreatita
Pancreatita este o complicate grava, cunoscuta, la pacientii infectati cu HIV. De asemenea, a fost asociata cu terapia cu didanozina si, in unele cazuri, s-a dovedit letala. La pacientii cu antecedente de pancreatita, didanozina trebuie utilizata doar cu precautie marcata. S-a stabilit existenta unei relatii pozitive intre riscul de pancreatita si doza zilnica de didanozina.

Ori de cate ori simptomatologia sugereaza existenta unei pancreatite, trebuie oprita administrarea didanozinei, pana la excluderea diagnosticului pozitiv de pancreatita, prin investigatii de laborator si tehnici imagistice. In mod similar, cand este necesar tratamentul cu alte medicamente cunoscute ca avand risc de toxicitate pancreatica (de exemplu pentamidina), daca este posibil, trebuie intrerupta
temporar administrarea didanozinei. Daca terapia concomitenta nu poate fi evitata, pacientul va fi monitorizat strict. In cazul determinarii unor valori ale parametrilor biochimici de pancreatita semnificativ crescute, chiar si in absenta manifestarilor clinice, trebuie luata in considerare intreruperea administrarii. Valorile semnificativ crescute ale trigliceridelor sunt o cauza cunoscuta a pancreatitei si, in aceste caz, este justificata o monitorizare stricta.

Neuropatie periferica
Pacientii tratati cu didanozina pot dezvolta neuropatie periferica toxica, caracterizata, de obicei, prin amorteli distale bilateral simetrice, furnicaturi si dureri la nivelul membrelor inferioare si, mai rar, la nivelul membrelor superioare. Daca apar simptome de neuropatie periferica, pacientii trebuie trecuti la o schema alternativa de tratament.
Modificari ale retinei sau ale nervului optic
La pacientii tratati cu didanozina, rareori au aparut leziuni ale nervului optic sau retinei, in special la administrarea unor doze mai mari decat cele recomandate uzual. La pacientii tratati cu didanozina, trebuie luat in considerare un control oftalmologic, incluzand determinarea acuitatii vizuale, vederea in culori si un examen al fundului de ochi, la interval de un an precum si in cazul aparitiei unor modificari de vedere.
Acidoza lactica
Acidoza lactica, asociata in mod obisnuit cu hepatomegalie si steatoza hepatica, s-a raportat la utilizarea analogilor nucleozidici. Simptomele de debut (hiperlactatemie simptomatica) includ simptome digestive benigne (greata, varsaturi si dureri abdominale), stare generala de rau non-specifica, pierderea apetitului alimentar, scadere in greutate, simptome respiratorii (respiratie rapida si/sau ampla) sau simptome neurologice (incluzind slabiciune musculara). Acidoza lactica este insotita de o rata mare a mortalitatii si poate fi asociata cu pancreatita, insuficienta hepatica sau insuficienta renala.
In general, acidoza lactica a aparut dupa cateva luni de tratament.
Tratamentul cu analogi nucleozidici trebuie intrerupt in prezenta hiperlactatemiei simptomatice si
acidozei metabolice/lactice, hepatomegaliei progresive sau in cazul unor cresteri rapide ale valorilor
transaminazelor serice. La oricare pacient (in special femei obeze) cu hepatomegalie, hepatita sau alti
factori de risc cunoscuti pentru boli hepatice si steatoza hepatica (incluzand anumite medicamente si
alcoolul etilic), trebuie luate masuri de precautie in cazul administrarii de analogi nucleozidici.
Pacientii co-infectati cu virusul hepatitei C si tratati cu alfa interferon si ribavirina, pot constitui o
grupa speciala de risc. Pacientii cu risc crescut trebuie sa fie strict monitorizati (vezi, de asemenea,
pct. 4.6).
Boala hepatica
Rar, la pacientii tratati cu didanozina, a aparut insuficienta hepatica de etiologie necunoscuta. Trebuie monitorizate valorile enzimelor hepatice, in vederea depistarii cresterilor, iar administrarea didanozinei va fi intrerupta daca valorile enzimele hepatice depasesc > 5 ori limita superioara a valorilor normale. Reluarea tratamentului trebuie luata in considerare numai daca beneficiile potentiale depasesc in mod clar riscurile potentiale.

Siguranta si eficacitatea Videx nu au fost stabilite la pacientii cu tulburari hepatice semnificative preexistente. Pacientii cu hepatita cronica B sau C, tratati cu terapie antiretrovirala combinata, prezinta un risc crescut pentru aparitia evenimentelor adverse hepatice severe si cu potential letal. In cazul terapiei concomitente cu medicamente antivirale pentru hepatita B sau C, va rugam sa luati in considerare, de asemenea, informatiile relevante din Rezumatul caracteristicilor produsului pentru aceste medicamente.

In cursul terapiei combinate antiretrovirale, pacientii cu afectiuni hepatice preexistente, incluzand hepatita cronica activa, prezinta o frecventa crescuta de alterare a functiei hepatice si trebuie monitorizati conform practicii standard. Daca la acesti pacienti exista dovezi ale agravarii afectiunii hepatice, trebuie luata in considerare intreruperea temporara sau definitiva a tratamentului.
Sindromul reactivarii immune
La pacientii infectati cu HIV cu deficit imunitar sever la momentul initierii terapiei antiretrovirale combinate (TARC), pot sa apara fie o reactie inflamatoare pana la asimptomatica, fie infectii oportuniste cu germeni patogeni reziduali, care determina afectiuni clinice grave sau agravarea simptomatologiei. Specific, asemenea reactii au fost observate in decursul primelor saptamani sau luni dupa initierea terapiei TARC. Exemple relevante sunt retinita cu cytomegalovirus, infectiile micobacteriene localizate si/sau generalizate si pneumonie cu Pneumocystis jiroveci (cunoscut anterior ca Pneumocystis carinii). Orice manifestari de inflamatie trebuie evaluate si, daca este necesar, se va institui tratament corespunzator.
Lipodistrofie si anomalii metabolice
La pacientii infectati cu HIV, terapia antiretrovirala combinata a fost asociata cu redistribuirea tesutului adipos (lipodistrofie). Pana in prezent, consecintele pe termen lung ale acestor evenimente nu sunt cunoscute. Datele cu privire la mecanismul de producere sunt incomplete. S-a presupus o legatura intre lipomatoza viscerala si (IP) PIs si lipoatrofie si NIRT (NTRIs). Un risc mare de lipodistrofie a fost asociat cu factori individuali cum sunt varsta inaintata si cu factori legati de medicament cum sunt durata mai lunga a tratamentului antiretroviral si tulburarile metabolice asociate. Examinarea clinica trebuie sa includa examinarea pentru semne fizice ale redistribuirii lipidelor. Trebuie luata in considerare determinarea valorilor lipidemiei si glicemiei in conditii de repaus alimentar. Tulburarile metabolismului lipidic trebuie tratate adecvat (vezi pct. 4.8).

Osteonecroza
Desi etiologia este considerata a fi multifactoriala (incluzand administrarea corticosteroizilor, consumul de alcool etilic, imunosupresia severa, index mare al masei corporale) au fost raportate cazuri de osteonecroza, in special la pacientii cu boala HIV avansata si/sau expunere pe termen lung la terapia antiretrovirala combinata (TARC). Pacientii trebuie sfatuiti sa solicite sfatul medicului daca prezinta dureri articulare, rigiditate articulara sau dificultate la miscare.
Tulburari ale functiei mitocondriale
S-a demonstrat faptul ca, in vitro si in vivo, analogii de nucleozide si nucleotide determina un grad diferit de afectare mitocondriala. La sugarii HIV-negativi, expusi in utero si/sau post natal la analogi de nucleozide, s-au raportat tulburari ale functiei mitocondriale. Principalele evenimente adverse raportate sunt: tulburari hematologice (anemie, neutropenie), tulburari metabolice (hiperlactatemie, hiperlipazemie). Aceste evenimente sunt, adesea, tranzitorii. Au fost raportate unele tulburari neurologice tardive (hipertonie, convulsii, comportament anormal). Pana in prezent, nu se cunoaste daca tulburarile neurologice sunt tranzitorii sau permanente. In cazul semnelor sau simptomelor relevante, orice copil expus in utero la analogii de nucleozide si nucleotide, chiar si cei HIV-negativi, trebuie sa fie cuprins programe de urmarire clinica si de laborator si trebuie sa fie investigat complet pentru posibilele tulburari ale functiei mitocondriale. Acestea descoperiri nu influenteaza recomandarile nationale in vigoare, privind utilizarea terapiei antiretrovirale la gravid, pentru prevenirea transmiterii verticale a HIV.

Infectii oportuniste
Pacientii tratati cu didanozina sau alte medicamente antiretrovirale pot continua sa dezvolte infectii oportuniste sau alte complicatii ale infectiei HIV sau ale terapiei. De aceea, trebuie sa ramana sub supraveghere stricta, efectuata de catre medici cu experienta in tratamentul bolilor asociate cu infectia
HIV.
Interactiuni cu alte medicamente
Tenofovir
Administrarea concomitenta a didanozidei cu tenofovir disoproxil fumarat determina o crestere cu 40¬60% a expunerii sistemice la didanozida, care poate creste riscul evenimentelor adverse determinate de didanozina (vezi pct. 4.5). Au fost raportate, rar, cazuri de pancreatita si acidoza lactica, uneori letale. A fost testata reducerea dozei de didanozina (250 mg) pentru evitarea expunerii la doze mari de didanozina in cazul administrarii concomitente cu tenofovir disoproxil fumarat, dar aceasta reducere a dozelor s-a asociat cu raportari de esec virologic, cu frecventa mare, si cu pericolul instalarii rezistentei in stadiile initiale, in cadrul asocierilor studiate.
In consecinta, administrarea concomitenta de didanozina si tenofovir disoproxil fumarat nu este recomandata, in special la pacientii cu incarcatura virala mare si numar mic de celule CD4. Administrarea concomitenta de didanozina in doza de 400 mg pe zi si tenofovir disoproxil fumarat a fost asociata cu scaderea semnificativa a numarului celulelor CD4, determinata, posibil, de o interactiune intracelulara care creste didanozina fosforilata (adica fractiunea activa). Daca aceasta asociere este considerata a fi strict necesara, pacientii trebuie monitorizati cu atentie pentru eficacitatea tratamentului si pentru observarea aparitiei evenimentele adverse legate de didanozina.

Alopurinol
Administrarea concomitenta de didanozina cu alopurinol determina o crestere a expunerii sistemice la didanozida, care poate determina toxicitate asociata cu didanozina. De aceea, administrarea concomitenta de didanozina cu alopurinol nu este recomandata. Pacientii tratati cu didanozina care necesita administrarea de alopurinol, trebuie trecuti la o schema de tratament alternativ (vezi pct. 4.5).

Ganciclovir si valganciclovir
Administrarea concomitenta de didanozina cu ganciclovir sau valganciclovir poate determina toxicitati asociate cu didanozina. Pacientii trebuie monitorizati strict (vezi pct. 4.5).

Combinatii nerecomandate
La pacientii infectati HIV tratati cu didanozina in asociere cu hidroxiuree si stavudina, au fost raportate pancreatita (letala si non-letala) si neuropatie periferica (severa in unele cazuri). Dupa punerea pe piata, la pacientii infectati cu HIV tratati cu agenti antiretrovirali si hidroxiuree, au fost raportate hepatotoxicitate si insuficienta hepatica care au dus la deces; evenimente hepatice letale au fost raportate mai frecvent la pacientii tratati cu stavudina, hidroxiuree si didanozina. De aceea, aceasta asociere trebuie evitata.

Administrarea concomitenta de ribavarina si didanozina nu este recomandata, datorita riscului crescut de evenimente adverse, in special de toxicitate mitocondriala (vezi pct. 4.5).
Terapia nucleozidica tripla
Atunci cand didanozina a fost asociata cu tenofovir disoproxil fumarat si lamivudina, in cadrul schemei terapeutice cu administrare o data pe zi, au existat raportari de esec virologic, cu frecventa mare, si de aparitie a rezistentei in stadiile initiale.
Pacientii cu dieta hiposodata
Fiecare capsula gastrorezistenta contine sodiu 0,53 mg.

4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune
Au fost efectuate studii specifice privind interactiunile cu zidovudina, stavudina, ranitidina, loperamida, metoclopramida, foscarnet, trimetoprim, sulfametoxazol, dapsona si rifabutina, fara a se evidentia interactiuni.

Administrarea didanozinei cu 2 ore inainte de, sau concomitent cu ganciclovir, a fost asociata cu o crestere medie cu 111% a ariei de sub curba concentratiei in functie de timp (ASC) a didanozinei, la starea de echilibru. O scadere minora (21%) a ASC a ganciclovirului, la starea de echilibru, s-a constatat cand didanozina a fost administrata cu 2 ore inainte de ganciclovir, nu insa si cand medicamentele au fost administrate simultan. Nu au fost observate modificari ale clearance-ului renal pentru niciunul dintre aceste medicamente. Nu se cunoaste daca aceste modificari sunt asociate cu modificari, fie ale sigurantei didanozinei fie ale eficacitatii ganciclovirului. Nu sunt disponibile date cu privire la potentarea de catre didanozina a efectelor mielosupresive ale ganciclovirului sau zidovudinei. Desi importanta cresterii expunerii la didanozina in cazul administrarii concomitente cu valganciclovir nu a fost stabilita, poate fi anticipata o crestere a expunerii la didanozina, cand aceste doua medicamente sunt administrate concomitent. Nu au fost stabilite dozele adecvate de didanozina, in cazul in care este utilizata in asociere cu ganciclovir sau valganciclovir. Pacientii tratati cu didanozina in asociere cu ganciclovir sau valganciclovir trebuie monitorizati strict, referitor la toxicitatea asociata cu didanozina.
Administrarea concomitenta a didanozinei cu medicamente cunoscute ca pot produce neuropatie periferica sau pancreatita poate creste riscul acestor toxicitati. Pacientii tratati cu aceste medicamente trebuie supravegheati cu atentie.

Studiile efectuate in vitro au demonstrat faptul ca ribavirina creste concentratia intracelulara de didanozina trifosfat. La pacientii tratati cu didanozina si ribavirina cu sau fara stavudina s-au raportat insuficienta hepatica letala, precum si neuropatie periferica, pancreatita si hiperlactatemie/acidoza lactica simptomatica. Administrarea concomitenta de didanozina si ribavirina nu este recomandata (vezi pct. 4.4).

Spre deosebire de Videx, sub forma de comprimate masticabile/dispersabile, Videx capsulele gastrorezistente nu contin antiacide si, ca urmare, nu sunt de asteptat interactiunile medicamentoase mediate de modificarea pH-ului gastric, in cazul in care Videx, sub forma de capsulele gastrorezistente, este administrat concomitent cu alte medicamente a caror absorbtie este influentata de aciditatea gastrica. Studiile specifice privind interactiunea cu ciprofloxacina, indinavir, ketoconazol, itraconazol si fluconazol nu au evidentiat interactiuni semnificative clinic.

Cand didanozina, sub forma de capsule gastrorezistente, a fost administrata cu 2 ore inainte sau concomitent cu tenofovir disoproxil fumarat, ASC a didanozinei a prezentat o crestere medie cu 48%, respectiv cu 60%. Cresterea medie a ASC pentru didanozina a fost de 44%, cand comprimatele cu substanta tampon au fost administrate cu o ora inainte de tenofovir. In ambele cazuri, parametri farmacocinetici ai tenofovir, administrat cu o masa frugala, au ramas nemodificati. Administrarea concomitenta de didanozina cu tenofovir disoproxil fumarat nu este recomandata (vezi pct. 4.4).

Cand didanozina a fost administrata concomitent cu alopurinol (14 voluntari sanatosi), ASC si Cmax ale didanozinei au crescut semnificativ cu 105%, respectiv cu 71%. Ca urmare, nu este recomandata administrarea concomitenta de alopurinol (un inhibitor de xantinoxidaza) cu diodanozina. Pacientii tratati cu didanozina, care necesita tratament cu alopurinol, trebuie trecuti la o schema terapeutica alternativa (vezi pct. 4.4). Xantinoxidaza este o enzima implicata in metabolizarea didanozinei. Alti inhibitori de xantinoxidaza pot creste expunerea la didanozina, atunci cand sunt administrati concomitent; datorita acestei actiuni, creste potentialul de aparitie a reactiilor adverse asociate cu didanozina. Pacientii trebuie monitorizati strict pentru reactiile adverse determinate de didanozina (vezi pct. 4.8).
Administrarea Videx impreuna cu alimente modifica farmacocinetica didanozinei (vezi pct. 5.2).
4.6 Sarcina si alaptarea Sarcina
Nu exista date adecvate cu privire la utilizarea didanozinei la gravide; in cazul in care didanozina este administrata in timpul sarcinii, nu se cunoaste daca poate determina efecte nocive asupra fatului sau daca afecteaza functia de reproducere. Acidoza lactica (vezi pct 4.4), uneori letala, a fost raportata la gravide tratate cu asocierea didanozina si stavudina, administrata concomitent sau nu cu alte tratamente antiretrovirale. Ca urmare, utilizarea didanozinei in timpul sarcinii trebuie luata in considerare numai daca este absolut necesar si numai daca beneficiul potential depaseste riscul posibil.

La sobolan si iepure, studiile de teratogenitate nu au evidentiat embriotoxicitate, fetotoxicitate sau efecte teratogene. Un studiu efectuat la sobolan a evidentiat ca didanozina si/sau metabolitii sai ajung in circulatia fetala, traversand placenta.

Alaptare
La om, nu se cunoaste daca didanozina este excretata in lapte. La femeilor tratate cu didanozina se recomanda intreruperea alaptarii, datorita potentialului de reactii adverse grave la sugar.

La sobolan, didanozina, administrata in doze de 1000 mg/kg si zi, a determinat toxicitate mica la femele si pui, in perioada de mijloc si de final a alaptarii (a redus cantitatea de hrana ingerata si cresterea in greutate), dar dezvoltarea fizica si functionala a puilor respectivi nu a fost afectata. Un
studiu ulterior a demonstrat faptul ca, dupa administrarea orala, didanozina si/sau metabolitii sai au fost excretati in laptele femelelor de sobolan.
4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje
Videx nu are nicio influenta asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.
4.8 Reactii adverse
Adulti
Majoritatea evenimentelor adverse grave observate au reflectat, in general, cursul clinic cunoscut al infectiei cu HIV.

In datele colectate precoce implicand schemele terapeutice cu monoterapie, nu a fost observata nicio diferenta in privinta sigurantei, comparativ cu datele din schemele cu tripla terapie, prezentate mai jos. Studiile comparative intre administrarea Videx comprimate in priza unica si administrarea Videx comprimate de doua ori pe zi, nu au evidentiat diferente semnificative in privinta incidentei pancreatitei si neuropatiei periferice.

Pancreatita, care poate fi letala in unele cazuri, a fost raportata la mai putin de 1% din pacientii tratati cu Videx capsule gastrorezistente; pacientii cu boala HIV in stadiu avansat sau cu antecedente de pancreatita, pot avea un risc crescut de dezvoltare a pancreatitelor (vezi pct. 4.2 si pct. 4.4).

Simptomele de neuropatie periferica (8%) au fost asociate cu Videx (vezi pct. 4.4).

La pacientii infectati cu HIV, cu deficit imunitar sever, la momentul initierii terapiei antiretrovirale combinate (TARC), poate sa apara o reactie inflamatoare, determinata de infectiile asimptomatice sau cu germeni patogeni reziduali oportunisti (vezi pct. 4.4).
Lipodistrofia si anomalii metabolice: terapia antiretrovirala combinata a fost asociata cu redistribuirea tesutului adipos (lipodistrofie) la pacientii cu infectie cu HIV, incluzand diminuarea tesutului adipos subcutanat periferic si facial, dezvoltarea in exces a tesutului adipos intraabdominal si visceral, hipertrofia sanilor si acumulare dorsocervicala de tesut adipos (ceafa de bivol).
Terapia antiretrovirala combinata a fost asociata cu anomalii metabolice cum sunt hipertrigliceridemie, hipercolesterolemie, rezistenta la insulina, hiperglicemie si hiperlactatemie (vezi pct. 4.4).

Osteonecroza: au fost raportate cazuri de osteonecroza, in special la pacientii cu factori de risc general recunoscuti, boala HIV in stadiu avansat sau cu expunere de lunga durata la terapia combinata antiretrovirala (TARC). Frecventa osteonecrozei nu este cunoscuta (vezi pct. 4.4).

Frecventa reactiilor adverse listate mai jos, este definita conform urmatoarei conventii: foarte frecvente (> 1/10); frecvente (> 1/100 si < 1/10), mai putin frecvente (> 1/1000 si < 1/100), rare (>1/10000 si < 1/1000), foarte rare (<1/10000). In cadrul fiecarui grup de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.

Intr-un studiu clinic deschis (studiul 148), care a inclus 482 pacienti tratati cu Videx comprimate in asociere cu stavudina si nelfinavir si intr-un studiu clinic (studiul 152) efectuat la 255 pacienti adulti infectati cu HIV, netratati anterior, care a evaluat Videx capsule gastrorezistente, ca parte a unei triple terapii, au fost evidentiate urmatoarele reactii adverse (moderate pana la severe), care au aparut cu o frecventa > 2%, si care au fost considerate de catre investigatorii studiului, posibil asociate cu schema terapeutica:

Tulburari ale sistemului nervos: frecvente: simptome neurologice periferice
(incluzand neuropatie), cefalee

Tulburari gastro-intestinale:
foarte frecvente: diaree frecvente: greata, varsaturi, dureri abdominale

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat:

Tulburari generale si la nivelul locului de administrare:
frecvente: eruptii cutanate tranzitorii frecvente: oboseala

Modificari ale valorilor testelor de laborator
Modificarile valorilor testelor de laborator (grad 3-4) raportate in studiul 148 (comprimate) si studiul 152 (capsule gastrorezistente) au inclus cresterea valorilor serice ale lipazei la 7%, respectiv 5% dintre pacienti, cresterea valorilor serice ale ALT la 3%, respectiv 6% dintre pacienti, cresterea valorilor serice ale AST la 3%, respectiv 5% dintre pacienti, cresterea valorilor serice ale acidului uric la 2% dintre pacienti (in ambele studii) si cresterea bilirubinemiei la 1%, respectiv <1% dintre pacienti. In ambele studii 148 si 152, neutropenia (grad 3-4) a fost raportata la 2% dintre pacienti, anemia la <1% dintre pacienti in studiul 148 si la 1% dintre pacienti in studiul 152 si trombocitopenia la 1% dintre pacienti in studiul 148 si la <1% dintre pacienti in studiul 152.

Copii si adolescenti: datele de siguranta la copii si adolescenti au fost, in general, similare celor de la adulti. La asocierea didanozina cu zidovudina, comparativ cu monoterapia cu didanozina, s-a raportat o toxicitate hematologica mai mare. La un numar mic de copii s-au raportat modificari ale retinei si nervului optic, de obicei la doze mai mari decat cele recomandate (vezi pct. 4.4).
Date dupa punerea pe piata a medicamentului
In cazul utilizarii analogilor nucleozidici, au fost raportate cazuri de acidoza lactica, uneori letale, de obicei asociate cu hepatomegalie severa si steatoza hepatica (vezi pct. 4.4). Urmatoarele evenimente adverse au fost identificate dupa punerea pe piata a Videx:

Infectii si infestari: Tulburari hematologice si limfatice: Tulburari ale sistemului imunitar: Tulburari metabolice si de nutritie:

Tulburari oculare:
sialoadenita
anemie, leucopenie, trombocitopenie reactii anafilactice
acidoza lactica, anorexie, diabet zaharat, hipoglicemie, hiperglicemie
uscaciune oculara, depigmentare retiniana, nevrita optica

Tulburari gastro-intestinale:

flatulenta, marirea glandei parotide, xerostomie

Tulburari hepatobiliare:
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat:

Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv si osos: steatoza hepatica, hepatita, insuficienta hepatica (vezi pct. 4.4)

alopecie

mialgii (cu sau fara cresterea valorilor concentratiilor plasmatice ale creatinfosfokinazei), rabdomioliza incluzand insuficienta renala acuta si necesitatea efectuarii de sedinte de hemodializa, artralgii, miopatie.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare: astenie, frison si febra, durere

Investigatii diagnostice:

cresterea/valori anormale ale concentratiilor
plasmatice ale amilazei,
fosfatazei alkaline, creatinfosfokinazei

Tulburari ale aparatului genital si sanului:
ginecomastie

4.9 Supradozaj

Nu se cunoaste antidotul pentru supradozajul cu didanozina. Experienta din studii preliminare in care didanozina a fost administrata initial in doze de zece ori mai mari decat cele recomandate, arata faptul ca acele complicatii anticipate ale supradozajului pot include pancreatita, neuropatie periferica, hiperuricemie si disfunctie hepatica.

Didanozina nu este dializabila prin dializa peritoneala, desi exista un oarecare clearance prin hemodializa (indepartarea fractionara a didanozinei in timpul unei sedinte de hemodializa cu durata medie de 3-4 ore a fost de aproximativ 20-35% din doza prezenta in organism la inceputul sedintei de dializa).

5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: inhibitori nucleozidici si nucleotidici de reverstranscriptaza, codul ATC: J05AF02

In vitro, didanozina (2`, 3`-dideoxinozina) este un inhibitor al replicarii HIV in celulele si liniile celulare umane de cultura. Dupa ce didanozina intra in celula, este transformata prin intermediul enzimelor in metabolitul sau activ, trifosfatul de dideoxiadenozina (ddATP). La replicarea acidului nucleic viral, incorporarea acestui metabolit 2`, 3` -dideoxinucleozid previne extinderea lantului, inhiband astfel replicarea virala.

In plus, ddATP inhiba reverstranscriptaza HIV prin competitie cu dATP pentru legarea pe situsul activ al enzimei, prevenind sinteza ADN-ului proviral.

Nu a fost stabilita relatia dintre susceptibilitatea HIV la didanozina in vitro si raspunsul clinic la terapie. De asemenea, rezultatele sensibilitatii in vitro sunt foarte diferite si nu au fost stabilite metode de determinare a raspunsurilor virologice.

Utilizand forma farmaceutica de comprimate Videx, efectul administrarii acestui medicament de doua ori pe zi, singur sau in asociere cu zidovudina, a fost evaluat in cateva studii clinice controlate, randomizate (ACTG 175, ACTG 152, DELTA, CPCRA 007). Studiile efectuate la persoanele infectate cu HIV, incluzand adultii simptomatici si asimptomatici, cu numar de celule CD4 < 500 celule/mm3 si la copii si adolescenti la care s-a evidentiat imunosupresie au confirmat reducerea riscului de evolutie a bolii HIV sau de deces, prin tratamentul cu Videx, administrat in monoterapie sau in asociere cu zidovudina, comparativ cu monoterapia cu zidovudina. Demonstrarea initiala a beneficiilor clinice ale didanozidei a fost efectuata in studiul ACTG 175, in cadrul caruia s-au administrat Videx comprimate tamponate de doua ori pe zi. Studiul ACTG 175 a demonstrat ca un tratament cu durata de 8 saptamani cu zidovudina, Videx comprimate administrate de doua ori pe zi sau cu Videx comprimate administrate de doua ori pe zi in asociere cu zidovudina a scazut ARN plasmatic al HIV in medie cu 0,26, 0,65, respectiv 0,93 log10 copii/ml. In cazul terapiei triple, un studiu deschis randomizat (START II, n=205) a comparat asocierea Videx (200 mg), administrat de doua ori pe zi, stavudina si indinavir cu asocierea dintre zidovudina, lamivudina si indinavir: dupa 48
saptamani de tratament, rezultatul a fost in favoarea grupului tratat cu Videx. Totusi, nu se poate trage nicio concluzie formala in privinta echivalentei celor doua scheme terapeutice.

Deoarece didanozina prezinta un timp de injumatatire intracelulara foarte lung (> 24 ore), permitand acumularea metabolitului activ farmacologic ddATP pe perioade lungi de timp, administrarea dozei totale de Videx in priza unica zilnica, a fost explorata prin studii clinice.

Au fost efectuate cateva studii clinice cu Videx comprimate, administrate o data pe zi, care au inclus urmatoarele:
Studiul clinic randomizat deschis 147 a demonstrat ca, la majoritatea pacientilor asimptomatici
(n = 123), stabilizati cu prima terapie combinata utilizata care consta din administrarea Videx de doua
ori pe zi, trecerea la o terapie combinata similara, in cadrul careia Videx s-a administrat o data pe zi,
nu a afectat, pe termen scurt (24 saptamani), eficacitatea antivirala existenta.
Studiul clinic randomizat deschis 148 (n = 756) a comparat schema terapeutica-Videx administrat o
data pe zi asociat cu stavudina si nelfinavir cu schema terapeutica-zidovudina asociata cu lamivudina
si nelfinavir. Dupa 48 saptamani de tratament, rezultatele au fost in favoarea grupului tratat cu
zidovudina, de doua ori pe zi, lamivudina si nelfinavir, comparativ cu grupul tratat cu Videx,
administrat o data pe zi, stavudina si nelfinavir, in functie de proportia pacientilor cu incarcatura virala
nedetectabila (proportia pacientilor cu mai putin de 400 de copii/ml ale ARN HIV a fost de 53% in
grupul tratat cu Videx si de 62% in grupul de comparatie).
Totusi, nu se poate trage nicio concluzie formala din acest studiu, datorita problemelor metodologice.

Eficacitatea capsulelor gastro-rezistente Videx a fost evaluata in tratamentul pacientilor adulti infectati cu HIV, netratati anterior, ca parte a unui triple terapii, in doua studii clinice deschise randomizate (cu durata de 48 saptamani). Studiul 152 (n = 466) a comparat terapia cu Videx capsule gastrorezistente (administrat o data pe zi) plus stavudina si nelfinavir cu terapia cu zidovudina plus lamivudina si nelfinavir.
Analizele definite de protocol au aratat ca proportia de pacienti cu niveluri HIV ARN<400 copii/ml pentru grupul tratat cu Videx capsule gastrorezistente, in saptamana 48, este similara cu cea pentru comparator. Au fost observate reduceri similare log10 ale ARN HIV plasmatic fata de momentul initial (diferenta medie in timp), intre grupurile de tratament.
Activitatea antivirala si tolerabilitatea comprimatelor si capsulelor gastrorezistente, fiecare fiind administrate o data pe zi, in asociere cu stavudina si nelfinavir, au fost evaluate in studiul 158
(n = 138).
In saptamana 24 de urmarire au fost observate reduceri similare log10 ale ARN HIV plasmatic fata de momentul initial (diferenta medie in timp), intre grupurile de tratament.
In ambele grupuri tratate cu Videx, procentul pacientilor cu incarcatura virala nedetectabila (limita de detectie < 400 copii/ml) a fost acelasi. Datorita ratei mari de retragere (> 50%), din acest studiu nu a fost trasa nicio concluzie definiva, privind informatii pe termen lung.
Eficacitatea capsulelor gastrorezistente nu a fost stabilita in stadiile avansate de boala sau la pacientii cu multiple tratamente anterioare cu antiretrovirale.

Evidenta actuala arata ca incidenta rezistentei la tratamentul cu didanozina este un eveniment rar si rezistenta generata are un grad moderat. In vivo au fost selectate izolate rezistente la didanozina si sunt asociate cu modificari genotipice specifice in regiunea codonului revers-transcriptazei (codonul L74V (predominant), K65R, M184V si T69S/G/D/N). Izolatele clinice care au prezentat o descrestere a susceptibilitatii la didanozina au continut una sau mai multe mutatii, asociate cu didanozina. Virusurile mutante continand substitutia L74V au aratat un declin in starea de integritate a virusului si acesti mutanti revin repede la tipul salbatic, in absenta didanozidei. Rezistenta incrucisata intre didanozina si inhibitorii de proteaza sau inhibitorii nenucleozidici de revers transcriptaza este improbabila. Rezistenta incrucisata intre didanozina si inhibitorii nucleozidici de revers transcriptaza a fost observata in izolate care contin mutatii multi-rezistente, cum sunt Q151M si T69S-XX (substituirea unui aminoacid cu alti doi aminoacizi) si multiple mutatii asociate cu analogii de nucleozide (NAMs).
5.2 Proprietati farmacocinetice
Adulti
Absorbtie
Didanozina este rapid degradata la un pH acid. Granulele din Videx capsulele gastrorezistente elibereaza didanozina la pH-ul mai mare din intestinul subtire.

Comparativ cu administrarea in conditii de repaus alimentar, administrarea Videx capsule gastrorezistente cu alimente bogate in grasimi determina scaderea semnificativa a ASC (19%) si Cmax (46%) ale didanozinei. Administrarea Videx capsule gastrorezistente, cu o ora inainte de sau la doua ore dupa o masa frugala, produce o scadere semnificativa a ASC (27%, 24%, respectiv 10%) si Cmax ale didanozinei (22%, 15%, respectiv 15%) comparativ cu administrarea in conditii de repaus alimentar.

In alt studiu, administrarea Videx capsule gastrorezistente cu 1,5, 2 si 3 ore inainte de o masa frugala, au fost determinate valori echivalente ale C max si ASC, comparativ cu cele obtinute la administrarea in conditii de repaus alimentar.
Pentru a minimaliza impactul alimentelor asupra farmacocineticii didanozidei, Videx capsule gastrorezistente trebuie administrate in conditii de repaus alimentar, cu cel putin 2 ore inainte de sau la 2 ore dupa masa (vezi pct. 4.2).
Comparativ cu administrarea Videx capsule gastrorezistente in conditii de repaus alimentar, administrarea granulelor enterorezistente de didanozina amestecate cu iaurt sau suc de mere determina o scadere semnificativa a ASC (20%, respectiv 18%) si a Cmax (30%, respectiv 24%).

La voluntari sanatosi, comparative cu subiecti infectati cu HIV, au fost observate valori echivalente ale ASC in cazul administrarii de Videx comprimate si Videx capsule gastro-rezistente. Viteza de absorbtie a substantei active din Videx capsule este mai mica, comparative cu Videx comprimate; valoarea Cmax pentru Videx capsule gastro-rezistente este de 60% din cea a comprimatelor. Timpul de atingere a Cmax este de aproximativ 2 ore pentru Videx capsule gastrorezistente si de 0,67 ore pentru Videx comprimate.

La 30 de pacienti tratati cu didanozina 400 mg, administrata o data pe zi, in conditii de repaus alimentar, sub forma de Videx capsule gastro rezistente, ASC pentru doza unica a fost 2432 + 919 ngxora/ml (38%) (media + DS [%CV]) si Cmax a fost 933±434 ng/ml (47%).
Distributie
Volumul aparent de distributie la starea de echilibru este in medie de 54 l, sugerand o oarecare asimilare a didanozinei in tesuturi.
Concentratia didanozinei in lichidul cefalorahidian, la o ora dupa perfuzie, este in medie de 21% din concentratia plasmatica.
Metabolizare
La om, nu a fost evaluata metabolizarea didanozinei. Pe baza studiilor la animale, se presupune ca metabolizarea urmeaza aceleasi cai responsabile de eliminarea purinelor endogene.
Eliminare
Timpul mediu de injumatatire plasmatica prin eliminare dupa administrarea intravenoasa a didanozinei este de aproximativ 1,4 ore. Clearance-ul renal reprezinta 50% din clearance-ul total al organismului (800 ml/min), indicand ca secretia tubulara activa este responsabila de eliminarea renala a didanozinei, suplimentar fata de filtrarea glomerulara.
Cantitatea de didanozina eliminata prin urina este de aproximativ 20% din doza, dupa administrarea orala. Nu s-au evidentiat acumulari ale didanozinei, dupa administrarea dozelor orale, timp de 4 saptamani.
Insuficienta hepatica
Nu au fost observate modificari semnificative in farmacocinetica didanozinei la pacientii cu hemofilie care prezinta cresteri cronice, persistente ale valorilor serice ale enzimelor hepatice (n=5), care pot fi un indicator al unei functii hepatice alterate, la pacientii hemofilici cu valori serice normale ale enzimelor hepatice sau mai putin crescute (n=8) si la pacienti non-hemofilici cu valori serice normale ale enzimelor hepatice (n=8), la care s-a administrat o doza unica, intravenos sau oral. De asemenea, parametrii farmacocinetici ai didanozinei au fost studiati la 12 pacienti neinfectati cu HIV, cu insuficienta hepatica moderata (n=8) pana la severa (n=4) (clasificarea Child-Pugh clasa B sau C). La pacientii cu insuficienta hepatica, valorile medii ale ASC si Cmax, dupa administrarea unei doze unice de 400 mg didanozina au fost mai mari cu aproximativ 13%, respectiv 19%, comparativ cu subiectii sanatosi. La acesti pacienti cu insuficienta hepatica, valorile ASC si Cmax au fost similar cu cele observate la subiectii sanatosi cuprinsi in alte studii si se incadereaza in variabilitatea farmacocinetica a didanozinei (vezi pct. 4.2).

Insuficienta renala
Timpul de injumatatire plasmatica al didanozinei dupa administrare orala a crescut de la o medie de 1,4 ore la subiectii cu functie renala normal, la 4,1 ore la subiectii cu insuficienta renala severa, care necesita dializa. Dupa administrarea unei doze orale, didanozina nu a fost detectata in lichidul de dializa peritoneala; recuperarea in hemodializat a variat de la 0,6% pana la 7,4% din doza, dupa 3-4 ore de dializa. Pacientii cu clearance-ul creatininei < 60 ml/min pot avea un risc mai mare de toxicitate legata de didanozina, datorita reducerii clearance-ului medicamentului. La acesti pacienti se recomanda reducerea dozei (vezi pct. 4.2).

Copii si adolescenti
In cazul copiilor si adolescentilor tratati cu Videx capsule gastrorezistente nu exista date farmacocinetice specifice.

5.3 Date preclinice de siguranta

Doza minima letala in studiile de toxicitate acuta efectuate la soarece, sobolan si caine a fost de peste 2000 mg/kg, echivalenta cu o doza de aproximativ 300 de ori mai mare decat doza maxima recomandata la om (comprimate).
Toxicitate dupa doze repetate: studiile de toxicitate dupa doze repetate, administrate oral, au evidentiat o toxicitate musculo-scheletica limitatoare a dozei de didanozina la rozatoare (nu insa si la caini), dupa o administrare de lunga durata (> 90 zile), la doze reprezentand de 1,2-12 ori doza recomandata la om. In plus, in studiile cu administrare de doze repetate, s-au observat leucopenie la caine si sobolan, tulburari gastro-intestinale (scaun moale, diaree) la caine, la doze de aproximativ 5-14 ori mai mari decat doza maxima recomandata la om.

Carcinogenitate: in studiile de carcinogenitate, s-au observat modificari non-neoplazice, incluzand miopatie musculo-scheletica, alterari hepatice si o agravare a cardiomiopatiei spontane legate de varsta.
Au fost efectuate studii de carcinogenitate la diete pe viata, la soarece si sobolan, timp de 22, respectiv
24 luni.
Nu s-au observat neoplasme legate de medicament la grupurile de soareci tratati cu didanozina, pe perioada de administrare sau la sfarsitul acesteia.
La sobolani s-au observat incidente semnificativ crescute statistic ale tumorilor celulare granuloase la femelele la care s-a administrat doza maxima, fibrosarcoame subcutanate si sarcoame histiocitare la masculii la care s-a administrat doza maxima si hemangioame la masculii la care s-a administrat doza maxima si intermediara de didanozina.
Relatia cu medicamentul si importanta clinica a acestor date statistice nu au fost clare.
Genotoxicitate: rezultatele studiilor de genotoxicitate sugereaza ca didanozina nu este mutagena la doze semnificative biologic si farmacologic. In vitro, la concentratii semnificativ mari, efectele genotoxice ale didanozinei sunt similare ca amploare cu cele constatate la lanturile nucleice ale ADN-ului natural.
Toxicitate asupra functiei de reproducere: la sobolan, didanozina nu a afectat capacitatea de reproducere a masculilor si femelelor, ca urmare a tratamentului efectuat inainte si in perioadele de imperechere, gestatie si alaptare, la doze de didanozina de pana la 1000 mg/kg si zi. Intr-un studiu asupra reproducerii peri- si postnatale, efectuat la sobolan, didanozina nu a provocat efecte toxice.

6. PROPRIETATI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipientilor

Carboximetilceluloza sodica Dietilftalat
Copolimer acid metacrilic dispersie 30% (Eudragit L30 D-55) Amidonglicolat de sodiu (tip A)
Talc

Capsula Gelatina
Dioxid de siliciu coloidal anhidru Laurilsulfat de sodiu Dioxid de titan (E 171)

Cerneala de imprimare Shellac
Propilen glicol
Hidroxid de potasiu
Dioxid de titan (E 171)
Oxid galben si rosu de fer (E 172)
6.2 Incompatibilitati
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
2 ani
6.4 Precautii speciale pentru pastrare
A se pastra la temperaturi sub 25° C, in ambalajul original.
6.5 Natura si continutul ambalajului
Cutie cu 3 blistere din clorura de polivinil-polietilena-ACLAR/Al, tip card, a cate 10 capsule gastrorezistente
Cutie cu 6 blistere din clorura de polivinil-polietilena-ACLAR/Al, tip card, a cate 10 capsule gastrorezistente
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.
6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat in conformitate cu reglementarile locale.

7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA
BRISTOL-MYERS SQUIBB Kft. 1024 Budapesta, Lovohaz u. 39, Ungaria

Sfatul farmacistului

Produse recomandate

Întrebări și Răspunsuri

Dores o informatie despre produs
as vrea sa va intreb daca ginkho biloba piate fi luat impreuna cu milga N si dimineata sa administre ...

Este posibila sarcina?
Buna ziua ! Prietena mea a avut luna trecuta menstruatia ( august) cu cateva sangerari rozalii , alb ...
↳ Buna ziua! Testul de sarcina trebuie repetat si efectuat corect. Chiar daca a luat corect Postinor 2, efectul lui ar fi putut fi anulat de o diaree ...
Vezi tot răspunsul şi recomandările farmacistului

Mollusco contagios
Ce tratament sa folosesc? ...
↳ Buna ziua! Molluscum contagiosum este cauzata de un virus, de aceea tratamentele indicate trebuie sa aiba prorpietati antivirale si imunostimulatoare ...
Vezi tot răspunsul şi recomandările farmacistului

Prevenire infectii virale
Buna seara.Cum se administreaza argintul coloidal preventiv in acin aceasta perioada pentru prevenir ...

Ce alte medicamente mai au substanta activa Didanosinum?
Alte medicamnete care au Didanosinum:
- Didanozina Aurobindo 250 mg

Atentionare!

Nu trebuie să folosiţi informaţiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau boală sau de înlocuire a medicamentelor, a tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat.

Pentru interpretarea analizelor medicale vă recomandăm secţiunea Analize medicale.
Pentru comenzi de produse vă invităm în Farmacia PCFarm.ro
Dăcă doriţi să cereţi sfatul farmacistului folosiţi secţiunea Întreaba Farmacistul

Produse complementare recomandate

Oferte şi Reduceri