Desi H. pylori detine un rol extrem de important, el nu este singurul factor implicat in geneza ulcerului. Milioane de oameni, sigur infectati cu H. pylori, nu se imbolnavesc de ulcer, in timp ce multi altii, neinfectati, fac ulcer (mai frecvent ulcer gastric):
Aceasta arata ca si alti factori contribuie, intr-o proportie oarecare, la subminarea sistemului defensiv al stomacului, marind astfel riscul unei imbolnaviri de ulcer.
Astazi se crede ca multi dintre factorii "acceptati" ca declansatori ai procesului ulceros se pot dovedi, in realitate, inofensivi. Numeroase studii, efectuate inainte de a se fi descoperit implicarea H. pylori, s-ar putea sa se dovedeasca, in ultima instanta, irelevante. De aceea, o parte din experti si oameni de stiinta reiau unele din studiile lor, incercand sa. stabileasca, o data pentru totdeauna, daca exista, sau nu, o legatura intre factorii unui anumit stil de viata si boala ulceroasa.
Cand se iau in considerare acesti diversi factori declansatori se impune separarea ulcerului gastric de cel duodenal. Anumiti factori ce pot contribui la aparitia ulcerului gastric, nu au nici un efect in ceea ce priveste aparitia ulcerului duodenal.
Asadar, ce anume mareste riscul? Aici intra in scena stilul de viata al fiecaruia.
Contrar parerii multor oameni, regimul lor alimentar pare sa aiba un efect redus, sau nici un efect, asupra dezvoltarii ulcerului. Se pare ca ceea ce mancam nu da nastere la ulcer, nici chiar mancarurile condimentate. Nici unul din studiile efectuate nu a furnizat dovezi concludente in privinta efectului alimentatiei asupra aparitiei ulcerului.
Intr-un studiu intreprins in legatura cu hrana intens condimentata, oamenii de stiinta au constatat ca in multe locuri din India, Malaezia si Africa, unde populatia consuma mancaruri iuti si piperate, incidenta ulcerului gastric si duodenal este scazuta. Asadar, mancarurile condimentate nu exercita o influenta notabila asupra dezvoltarii ulcerului. Autorii studiului au gasit dovezi contradictorii in privinta influentei piperului asupra mucoasei gastrice la pacientii cu ulcer duodenal si la voluntarii sanatosi.
Unele studii au semnalat ca ardeiul iute mareste secretia de acid, in timp ce altele au consemnat numai o foarte usoara crestere (sau nici una). S-a mai demonstrat ca ardeiul rosu si condimentele nu afecteaza mucoasa gastrica si nu intarzie vindecarea ulcerului. Totusi, la animale s-au constatat leziuni ale acestei mucoase sub actiunea ardeiului rosu.
Alimentele fibroase ne ofera un tablou cu totul diferit. Exista unele dovezi ca ingestia unor alimente ce contin mult tesut fibros pare sa inlature riscul dezvoltarii unui ulcer duodenal. Se crede ca aceasta se datoreste nivelului ridicat de glucide in alimentele bogate in fibre, ceea ce pare sa aiba un efect protector. De asemenea, se pare ca un regim alimentar bogat in elemente fibroase scade incidenta recidivelor ulcerului duodenal.
Consumul de cafea este un alt capitol in care adevarul pare sa contrazica mitul. Foarte raspandita este parerea ca prea multa cafea determina aparitia ulcerului sau agraveaza simptomele acestuia. Nu aceasta este insa realitatea.
Este adevarat ca secretia de acid gastric este stimulata de cafea, indiferent daca aceasta este, sau nu, decafeinizata. Nu exista insa dovezi ca ingestia cafelei sau a unei mari cantitati de bauturi cafeinizate, cum sunt cele de cola, ar provoca aparitia ulcerului.
Totusi, se pare ca daca inainte ati baut multa cafea, riscul de a face, mai tarziu, un ulcer duodenal este mai mare. Un studiu privind deprinderile de acest gen, efectuat la studenti, a aratat ca prin consumul de cafea si cola se produce o crestere a incidentei bolii ulceroase in perioada mai tarzie a vietii. Se pare ca ingestia unei cantitati mari de lapte contribuie la protectia antiulceroasa. Nu a putut fi confirmata existenta unei relatii directe, stranse intre cafeina si ulcer.
S-a sugerat, de asemenea, ca alcoolul, consumat in cantitate mare, ar fi ulcerigen, intrucat el stimuleaza secretia de gastrina si acid clorhidric. Studiile clinice nu au confirmat insa aceasta ipoteza. Asadar, nu exista dovezi concludente ca alcoolul ar provoca sau exacerba un ulcer.
Este o realitate ca la bautorii de alcool — moderati sau inraiti — ulcerul nu este mai frecvent decat la nebautori. Singura exceptie o constituie bolnavii de ciroza alcoolica a ficatului, in randul carora frecventa ulcerului duodenal este mai mare. Totusi, se pare ca aceasta se datoreste mai curand bolii de ficat, decat actiunii directe a ingestiei de alcool
S-a crezut multa vreme in existenta unei "personalitati ulceroase". Stereotipul clasic era reprezentat de un director hartuit, presat din toate partile, care mananca in fuga si "isi bea pranzul". Deocamdata insa nu exista dovezi in sprijinul acestei opinii.
S-a sustinut ca, sub influenta unui stres intens, va creste nivelul secretiei de acid si de pepsina. Nu s-a dovedit insa ca evenimentele unei vieti stresate ar provoca sau exacerba un ulcer, chiar daca se produc modificari ale mucoasei gastrice si are loc cresterea secretiei de acid.
Stresul poate insa detine un rol in agravarea unui ulcer preexistent. Si invers, diminuarea stresului poate ameliora procesul de cicatrizare si preveni recidivarea ulcerului.
Exista un anumit tip de ulcer, asa-numitul "ulcer de stres", care se dezvolta, se pare, la persoane supuse unui stres fizic extrem, de exemplu, dupa arsuri sa rani grave. Acestea ii poate face pe pacienti temporar mai vulnerabili fata de dezvoltarea unui ulcer gastric. Oricum, acest tip de ulcer difera de ulcerul obisnuit si trebuie tratat in mod diferentiat.
Sfatul farmacistului
Produse recomandate
|