Tratamentul fibroamelor poate varia de la supraveghere expectativa pana la interventie chirurgicala. In trecut, tratamentul standard al fibroamelor, in special la femeile care nu-si mai doreau copii, consta in histerectomie. In prezent, exista mai multe optiuni.
Daca fibromul este relativ mic si stabil, daca nu cauzeaza simptome pe care nu vrei sau nu poti sa le mai tolerezi, daca nu afecteaza alte organe si nu cauzeaza probleme de fertilitate, poate fi supravegheat, in asteptarea evolutiei sale.
Avand in vedere ca fibroamele se dezvolta pe baza aportului de estrogeni, femeile care se apropie de menopauza si al caror nivel de estrogeni scade pot astepta pana la menopauza, inainte de a lua masuri drastice pentru eliminarea fibroamelor.
Nu exista medicamente care sa contribuie la eliminarea si prevenirea recurentei fibroamelor. Cel mai bun mijloc de care dispunem in prezent este Diphereline. Atata vreme cat il iei, conditia ta este asemanatoare menopauzei.
Diphereline face parte dintr-o categorie de medicamente numite analogi ai GnRH (substante chimice cu o actiune asemanatoare cu cea a gonadoliberinei), care suprima productia de estrogeni a ovarelor. Data fiind dependenta fibroamelor de estrogeni, acestea descresc in absenta hormonului respectiv. Tratamentul cu Diphereline, desi destul de eficient, are o actiune doar temporara. In momentul in care intrerupi tratamentul, fibroamele vor reveni sau vor creste din nou pana la dimensiunea initiala.
Avand acelasi efect ca menopauza, Diphereline are si aceleasi consecinte. Iti opreste sangerarile menstruale; poate cauza bufeuri si schimbari de dispozitie. Medicii sunt ingrijorati de implicatiile medicamentului Diphereline referitoare la osteoporoza: s-a demonstrat ca la femeile care il iau mai mult de 6 luni, structura osoasa incepe sa se deterioreze, astfel incat tratamentul cu Diphereline nu depaseste, de obicei, aceasta perioada de timp.
In general, femeile sunt alarmate la aflarea vestii ca au ceva mai mare decat un grep in abdomen. Temerile lor sunt de inteles, dar medicii ginecologi nu considera necesara operatia, decat intr-un stadiu mai avansat. Unii medici vor recomanda tratamentul cand fibromul are dimensiunea unei sarcini de 8 saptamani. Altii vor dori sa astepte, pana atinge dimensiunea unei sarcini de 12 saptamani. In afara de dimensiunea fibromului, exista si alti factori care influenteaza decizia. Dintre acestia fac parte localizarea fibromului, simptomele si dispozitia de a tolera disconfortul, atitudinea fata de interventiile chirurgicale si varsta. Daca suferi de dureri de spate, urinezi frecvent sau esti cu adevarat timorata de faptul ca un corp strain se dezvolta in abdomen, vei dori poate sa intervii asupra fibromului impreuna cu medicul care te-a examinat, chiar daca este inca relativ mic. Daca, pe de alta parte, starea de disconfort nu este pronuntata sau o preferi unei interventii chirurgicale, iar fibroamele tale nu par sa comprime alte organe, poti astepta inca un timp.
Exista doua proceduri principale utilizate in tratamentul fibroamelor: histerectomia, care presupune indepartarea intregului uter, si miomectomia, prin care se indeparteaza doar fibromul (uterul ramanand intact). Fiecare operatie cunoaste diverse variante. O a treia procedura, numita rezectie histeroscopica transcervicala, este folosita doar pentru anumite tipuri speciale de fibroame.
In cazul femeilor care nu mai vor sa aiba copii si care au nevoie de interventie chirurgicala, histerectomia este optiunea cea mai frecventa. Este o procedura adecvata, daca fibroamele cauzeaza simptome pe care nu poti sau nu vrei sa le tolerezi, daca sangerariie sunt atat de abundente incat te simti slabita, daca ai fibroame neobisnuit de mari sau extinse, daca iti cauzeaza complicatii ale vezicii, intestinului sau ale altor organe.
In cazul femeilor care isi mai doresc copii, optiunile sunt mai complexe.
Sfatul farmacistului
Produse recomandate
|