Recuperare parolă   Nu aveţi cont? Cont nou   Cum Comand   Contact
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Anatomia si fiziologia stomacului
Prima pagină » Articolele PCFarm.ro » Aparatul digestiv » Anatomia si fiziologia stomacului

Anatomia si fiziologia stomacului


  Secţiunea: Aparatul digestiv


42.95lei
Vezi detalii
Stomacul este un organ intraperitoneal , cu proiectie abdominala si toracica situat în etajul supramezocolic al cavitatii peritoneala , cea mai mare parte din loja subfrenica .
A. Anatomie

Are o mobilitate apreciabila , mijloacele sale de fixare fiind reprezentate mai bine la cele doua extremitati prin continuitatea sa cu esofagul si duodenul .

Bursa omentala asigura mobilitatea deplina a stomacului fata de planul dorsal , iar mezourile de pe marea si mica curbura îl ancoreaza la X de organele vecine împiedicând rasucirea sa .

Forma stomacului este foarte variabila . Tinând cont de variabilitatea formei sale , stomacul masoara în medie 25 cm si o grosime de 8 cm . Capacitatea sa variaza între 1000 cc si 1500 cc cu o medie de 1300 cc .

Stomacului i se descriu : doua fete (anterioara si posterioara) . doua margini si doua orificii . Marginea dreapta numita si mica curbura este alcatuita din doua segmente : unul orizontal si altul vertical despartite prin ,,incizura angulara” . Marginea stânga denumita marea curbura continua marginera stânga a esofagului formând cu acesta la nivelul cardiei un unghi ascutit ,,incizura cardiaca” sau unghiul Hiss ,

Orificiul prin care stomacul comunica cu esofagul , cardia se afla pe versantul drept al fornixului gastric având o forma ovalara , cu axul mare vertical .

Orificiul de comunicare al stomacului cu duodenul , pilorul este circular situat aproape în plan frontal si marcat la exterior de santul duodenopiloric .

Din punct de vedere anatomic si chirurgical stomacul este împartit în :

- portiunea verticala formata din fundul stomacului (fornix) , segment situat deasupra planului orizontal , care trece prin cardia si corpul stomacului , delimitat distal de perpendiculara dusa de incizura angulara de marea curbura .

- portiunea orizontala , subdivizata în doua segmente : antrul piloric care continua corpul gastric canalul piloric portiune îngustata , terminala a stomacului delimitata de duoden prin santul duodeno – piloric .

Raporturi

Fata anterioara se afla în contact direct cu peretele toracic , cu peretele abdominal corespunzator cu fata viscerala a lobului hepatic stâng si în mica masura cu lobul patrat al ficatului în regiunea antrala .

Fata posterioara constituie peretele anterior al bursei omentale prin intermediul careia intra în raport cu : pancreasul , vase splinice , splina , rinichiul si suprarenala stânga , mezocolonul transvers .

Cardia este acoperita de marginea posterioara a ficatului , se afla la cca. 3 cm. Sub hiatus-ul esofagian al diafragmei proiectându-se la nivelul vertebrelor T 10 – T 11 .

Posterior vine în raport cu : pilierul stâng al diafragmei si cu artera aorta .

Pilorul este relativ mobil si proiecteaza la dreapta primei vertebre lombare (în ortostatism)

Anterior este acoperit de lobul patrat al ficatului , iar posterior vine în raport cu vena porta , artera hepatica si pancreasul . Pilorul si prima portiune a duodenului este acoperit de peritoneu atât pe fata anterioara cât si pe cea posterioara . Limita dintre portiunea mobila si fixa , retroperitoneala a duodenului este artera gastro – duodenala .

Raporturile stomacului cu peritoneul .

Peritoneul de pe fata anterioara se reflecta si continua cu peritoneul diafragmatic . La nivelul curburilor gastrice fortele peritoneale , anterioara si posterioara , se reunesc formând ligamente peritoneale care leaga stomacul de elementele vecine . Pe mica curbura se formeaza ligamentul gastro – hepatic , parte componenta a micului epiploan (ligament eso – gastro – duodeno - hepatic) .

Pe marea curbura peritoneul formeaza : ligamentul gastro colic (uneste segmentul vertical al stomacului cu hilul splinei , continând vasele scurte si originea arterei gastro epiploace stângi ; ligamentul gastro – frenic (leaga fornixul gastric de diafrag) .

Vascularizatie si inervatie

Artere : Cercul arterial al micii curburi este format din : artera gastrica stânga numita si coronara gastrica si artera gastrica dreapta sau artera pilorica .

Artera gastrica stânga , originara din trunchiul celiac , descrie o crosa în regiunea subcardiala , coboara apoi pe mica curbura împartindu-se în doua ramuri : anterioara si posterioara ce se anastomozeaza cu ramuri similare în artera gastrica dreapta .

În prima sa portiuni , înainte de a se diviza , da nastere la una sau mai multe ramuri care vascularizeaza jonctiunea eso – gastrica .

Artera gastrica dreapta de calibru mai mic , ia nastere din artera hepatica comuna , abordând stomacul pe marginea superioara a regiunii pilorice . Ea se divide în doua ramuri care se anastomozeaza cu ramuri similare ale arterei gastrice stângi la nivelul micii curburi .

Cercul arterial al marii curburi este format din arterele gastro – epiplooice stânga si dreapta . Artera gastro – epiplooica stânga ia nastere din artera gastro- duodenala la marginea inferioara primei portiuni a duodenului dupa care intra în ligamentul gastro – colic , realizând anastomoza cu artera gastro – epiplooica stânga .

Polul gastric superior primeste sânge din artera diafragmatica inferioara (origine în artera aorta) vasele scurte si artera cardio – tuberozitara posterioara , ramuri din artera splinica . Regiunea antropilorica primeste ramuri suplimentare din artera mizenterica superioara prin intermediul arterei pancreatico – duodenale inferioare , arterei pancreatice inferioare sau transverse si ramuri din artera hepatica prin artera supraduodenala si din artera gastroduodenala prin artera pancreatico – duodenala superioara , artera retroduodenala .

Vene :

Vena gastro – epiploica stânga se varsa în vena splenica , vena gastro – epiploica – dreapta în vena mizenterica superioara .

Venele gastrice stânga si dreapta se varsa direct în vena porta .

La nivelul cardiei , plexul venos submucos tributar venei gastrice stângi se anastomozeaza porto – cava , sediul de dezvoltare al varicelor esofagiene în sindromul de hipertensiune portala .

Limfatice :

Limfaticele stomacului proximal se anastomozeaza cu cele ale esofagului distal .

Exista comunicari si între limfaticele stomacului si cele ale duodenului .

Se disting patru zone gastrice de drenaj limfatic :

• Zona I – cuprinde regiunea superioara a micii curburi , limfa fiind drenata în ganglionul din jurul arterei gastrice stângi

• Zona II – regiunea distata , antrala a micii curburi este drenata în ganglionii suprapilorici

• Zona III – cuprinde portiunea proximala a marii curburi , cu drenaj în ganglionii grupati în jurul arterei gastro – epiploice stângi

• Zona IV – cuprinde regiunea antrala a marii curburi ; dreneaza limfa în ganglionii gastro – epiploici drepti si cei subpilorici

Inervatie :

Inervatia stomacului este autonoma si dubla , parasimpatica si simpatica .

Inervatia parasimpatica se face prin cei doi nervi vagi fibrele având originea în nucleul dorsal al vagului din planseul ventriculului IV . Vagul drept sau posterior este situat profund pe fata posterioara a esofagului între acestea si arata , iar vagul stâng sau anterior este situat sub peritoneu , pe fata anterioara a esofagului abdominal .

Inervatia simpatica îsi are originea în segmentele medulare T5-T10 . Sistemul nervos intrinsec , este o retea autonoma , complexa de neuroni , interconectati , care controleaza activitatea locala , secretorie si motorie .

Structura peretelui gastric – cuprinde mai multe straturi (tunici) distincte :

• Seroasa este reprezentata de peritoneul visceral ;

• Musculara gastrica este foarte bine dezvoltata , are o grosime medie de 2 mm (este foarte groasa la nivelul antrului în vecinatatea pilorului si mai subtire pe marea curbura , în deosebi la nivelul fornixului) .

Musculara gastrica se compune din trei straturi succesive din afara înauntru : stratul longitudinal (format din fibre dispuse longitudinal) stratul circular (fibre dispuse circular , ce formeaza sfincterul piloric) si stratul oblic (specific stomacului) .

• Submucoasa este alcatuita din tesutul conjunctiv lax si contine o retea vasculara importanta , limfatice si plexul nervos Meesner . Acest strat este slab aderent la musculoasa si intim aderent la mucoasa .

• Mucoasa formeaza pliuri longitudinale orientate în axul mare al stomacului îndeosebi în vecinatatea micii curburi si pliuri orientate transversal situate îndeosebi pe marea curbura si fetele stomacului .

Mucoasa este friabila , mai subtire în regiunea cardica si a fornixului , mai groasa si de consistenta mai ferm în regiunea antropilorica .

Epiteliul mucoasei gastrice este de tip cilindric unistratificat cu celule de tip mucoid continând granule de mucina . Glandele gastrice extrem de numeroase sunt de tip tubular .

Glandele cardiale , se gasesc într-o zona limitata din jurul cardiei , si sunt alcatuite din celule producatoare de mucus . Glandele fundice sau gastrice proprii , sunt localizate la nivelul fotnixului si corpului gastric si cuprind în structura lor trei tipuri de celule .

• Celule mucoide secretoare de mucus , dispuse catre gâtul glandei ;

• Celule principale sau de zimogen care secreta pepsinogenul si se afla în portiunea distala a glandei ;

• Celule parietale , mai mari , departate de lumenul glandular care secreta acidul clorhidric

Glandele pilorice sunt localizate în regiunea antrala si sunt alcatuite din celule asemanatoare cu celulele mucoase din gâtul glandelor fundice . Antrul gastric este sediul celulelor endocrine din care cel mai bine cunoscute sunt celulele G secretoare de gastrica .

B. Fiziologie

Stomacul are o intensa activitate functionala , motorie si secretorie , exocrina si endocrina .

Functia motorie a stomacului cuprinde capacitatea de prelucrare si depozitare , de framântare si amestecare cu sucurile digestive a lobului alimentar ca si evacuarea intermitenta a continutului digestiv , devenit chim gastric în duoden .

Stomacul proximal are o activitate motorie de tip tonic aflata sub control vagal . Dupa patrunderea bolului alimentar în stomac , dispozitivul anatomic si functional al jonctiunii eso-gastrice , împiedica în mod normal refluxul gastro-esofagian . În acest mecanism sunt implicati o serie de factori :

• Existenta la nivelul esofagului distal a unei zone cu presiune crescuta careia nu-i corespunde un sfincter anatomic propriu-zis .

• Mecanismul valvular al unghiului cardio-tuberozitar Hiss careia îi corespunde în interior valvula Gubaroff a carei închidere este favorizata de umplerea , deschiderea fornixului gastric .

• Dispozitia pilierului diafragmatic drept care intervine în mentinerea angulatiei eso-gastrice .

Stomacul distal denumit si ,,pompa antropilorica'' este sediul unor unde peristaltice (3/min) cu rolul de a mesteca si micsora partile componente ale continutului gastric si de a propulsa în final chimul gastric rezultat (masa semilichida cu reactie acida) prin pilor în duoden . Activitatea peristaltica antrala este simulata de distensia peretelui gastric si inhibata de mecanisme cu punct de plecare duodenal . Coordonarea motilitatii antrale , pilorice si duodenale , asigura evacuarea ritmica a continutului gastric , prin închiderea sfincterului piloric .

Mobilitatea gastrica este influentata astfel :

• Pe cale nervos-vegetativa (vagul este nervul stimulant al peristalticii , simpaticul este inhibitor) .

• Pe cale umorala prin actiunea unor hormoni (adrenalina , insulina , enterogastronul) .

Durata evacuarii gastrice este medie de 3-4 ori fiind în functie de calitatea alimentelor ingerate (lichide si alimentele semisolide parasesc rapid stomacul , alimentele solide sunt evacuate mai lent) .

Functia secretorie : Secretia exocrina a stomacului este rezultatul activitatii secretorii a mucoasei gastrice care are o suprafata de 800 cmp.

Sucul gastric este un lichid incolor , limpede sau usor opalescent , cu pH acid cuprins între 0,8 – 1,5 si contine apa , electroliti , HCL , fermenti , mucus , factor intrinsec . Cantitatea secretata în 24 ore este între 1,5 – 3 l .

Secretia acida a stomacului este reprezentata de HCL un constituient fiziologic al sucului gastric , cu rol important în desfasurarea digestiei .

Rolul HCL : activeaza pepsinogenul ; contribuie la formarea de acid-albumine usor digerabile ; solubilizeaza colagenul si nucleo-proteinele ; precipita cazeinogenul din lapte ; stimuleaza secretiile digestive ; împiedica dezvoltarea germenilor adusi cu alimentele în stomac .

Fermenti : Pepsina este principalul ferment al sucului gastric secretata de celulele principale ale glandelor gastrice sub forma inactiva de pepsinogen si activata în mediul activ al stomacului sau de pepsina însasi printr-un mecanism autocatalitic . Rolul pepsinei : realizeaza degradarea partial a proteinelor pâna la stadiul de polipeptide (peptone) ; rol în stimularea secretiei de gastrina si colecistochinina ; în digestia si coagularea laptelui la om .

Lipaza gastrica determina hidroliza grasimilor emulsionate , are activitate redusa la adult (pH optim 4-5) , este activa însa la sugar .

Mucusul gastric este secretat de epiteliul de învelis si de celule mucoide ale glandelor pilorice si cardiale .

Are o structura glicoproteica si formeaza pe suprafata mucoasei gastrice un strat cu o grosime de 1 – 1,5 mm cu rol de protectie fata de agresiune mecanice , termice , chimice si de autodigestie clorhidropeptica .

Capacitatea mucoasei de a mentine o diferenta importanta de p H între mediul puternic , acid al sucului gastric si mediul tisular , usor alcalin al mucoasei gastrice poarta numele de ,,bariera mucoasa”.

La constituirea barierei mucoase contribuie :

• Stratul de mucus de la suprafata mucoasei impregnat cu HCO 3 secretat de celulele epiteliului de învelis .

• Stratul celulelor epiteliului de suprafata .

• Microcirculatia foarte activa din mucoasa gastrica .

Factorul intrinsec este o mucoproteina , secretat de celulele parietale ale glandelor fundice care împreuna cu vitamina B 12 adusa prin alimente (factor extrinsec) formeaza un complex care , ajuns în ileonul terminal elibereaza vitamina B 12 , care este resorbita .

Secretia endocrina : Gastrina este cel mai cunoscut dintre hormoni si este produsa în regiunea antrala . Actiunea gastrinei consta în stimularea secretiei clorhidropeptice , stimularea motilitatii gastrice si o actiune trofica asupra mucoasei corpului si fornixului gastric .

Stamatostatina este un hormon cu actiune inhibitorie , scazând aciditatea si eliberarea de gastrine .

Cea mai importanta functie gastrica a stomatostatinei este reglarea secretiei acide si secretiei de gastrine .

Reglarea secretiei gastrice : se realizeaza sub actiunea a doi factori :

• Nervosi (stimuli nervosi centrali si periferici)

• Umorali (îndeosebi gastrina)

Sunt cunoscute trei faze ale secretiei gastrice :

• Faza cefalica , mediata vagal si declansata de o serie de excitanti , cum sunt vederea , mirosul , gustatul alimentelor , prin declansarea de reflexe conditionate (vagul actioneaza prin stimularea directa a celulelor parietale si a secretiei de gastrina) , aceasta faza încetând odata cu umplerea stomacului .

• Faza gastrica este umorala prin eliberarea gastrinei în principal prin excitatia mecanica si chimica a antrului gastric de catre continutul stomacului .

• Faza intestinala începe la 2-3 h dupa ingestia alimentelor odata cu ajungerea chimului proximal . Stimularea secretiei gastrice în aceasta faza se face prin intermediul unor hormoni care nu sunt înca bine individualizati .



Sfatul farmacistului Sfatul farmacistului
            Produse recomandate


            Alte articole Aparatul digestiv
Importanta bacteriilor
Imi dau seama că nu e un tip de subiect care sa-ti fi atras atentia in mod deosebit, dar te-ai intrebat vreodata cat de mult ajutor iti pot oferi
Sindromul de colon iritabil (SCI)
Aceasta este una din cele mai raspandite afectiuni ale tubului digestiv in Occident, afectand una din cinci femei si un barbat din douazeci in Marea B
Ulcerul
Un ulcer este un fel de crater în tesutul care înveleste una din suprafetele corpului sau în membranele mucoase protectoare ce captusesc multe parti a
Simptomatologia Hemoragiilor Digestive
Hemoragiile digestive superioare includ doua categorii de semne clinice :
Simptome in Hepatitele Virale Acute
Hepatita virala este o boala infectioasa, ce cuprinde toate perioadele obisnuite întâlnite într-o boala infectioasa si anume:
Pancreatita cronica
Pancreatita cronica este o afectiune inflamatorie persistenta a pancreasului, caracterizata prin fibroza (cicatrizarea) si modificarea tesutului gland
Litiaza biliara
Litiaza biliara se manifesta prin dureri in partea dreapta a abdomenului, imediat sub rebordul costal, care pot iradia in umarul drept sau in spate sp
Hepatita Acuta Virala
Hepatita acuta virala este o boala infectioasa si transmisibila, produsa de virusuri extrem de mici care patrund în organismul uman pe cale digestiva
Hepatita cronica
Hepatita cronica apare atunci cand virusul persista in organism. Medicii spun ca 30 la suta sunt purtatori sanatosi, 40 la suta fac o hepatita cronica
Hemoragiile digestive inferioare
Hemoragiile digestive anterioare sunt definite ca eliminarea de sânge prin anus , sursa hemoragiei fiind situata în partea distala a tubului digestiv
Gravitatea Hemoragiei Digestive
Gravitatea unei hemoragii digestive superioare depinde de :
Gastrita
Gastritele reprezinta un grup de afectiuni simptomatice sau asimptomatice, produse de variati factori etiologici si definite prin leziuni inflamatorii
Forme clinice in Hepatitele Virale
În afara de forma obisnuita de boala, hepatita mai poate lua urmatoarele forme:
Fiziopatologia hemoragiilor digestive
În urma pierderilor de sânge în tubul digestiv apar din partea organismului doua tipuri de modificari fiziopatologice :
Esofagita de reflux
Boala de reflux gastroesofagian constituie o entitate clinica independenta, cauzata de mecanisme complexe de perturbare a motilitatii tractului digest

Toate articolele din secţiunea Aparatul digestiv


Atenţionare!

Nu trebuie să folosiţi informaţiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau boală sau de înlocuire a medicamentelor, a tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat.
Produse recomandate
Oferte şi Reduceri

Sfatul farmacistului
Sfatul farmcistului Nidoflor intravaginal
Nidoflor intravaginal

Bună ziua, am folosit odată nidoflor crema intravaginal (nu foarte mul ... Buna ziua! Nu est eindicat sa mai folositi Nidoflor intravaginal! Cel ...

Sfatul farmcistului Logest
Logest

Sunt deja la cea de a doua folie de logest,trebuie să mă mai protejez? ... Buna ziua! Nu mai este cazul de protectie suplimentara. O abatere de ...

Sfatul farmcistului Yasmin si Serlift
Yasmin si Serlift

Buna ziua! Iau Yasmin la recomandarea medicului ginecolog. Initial mi ... Buna ziua! Cele doua medicamente pot fi asociate, insa va atrag atent ...

Sfatul farmcistului Despre Colilen ibs Aboca
Despre Colilen ibs Aboca

Va rog să-mi spuneți dacă aceste pastile mă pot aj ... Buna ziua! Da, puteti folosi Colilen IBS intrucat este indicat in sin ...