Recuperare parolă   Nu aveţi cont? Cont nou   Cum Comand   Contact
Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Anatomia si fiziologia rectului
Prima pagină » Articolele PCFarm.ro » Aparatul digestiv » Anatomia si fiziologia rectului

Anatomia si fiziologia rectului


  Secţiunea: Aparatul digestiv


Rectul este segmentul terminal al intestinului gros si al tubului digestiv .
A. Anatomia

• Limita sa superioara este data de punctul de terminare al mezocolonului sigmoid , care corespunde vertebrei 3 sacrale (jonctiunea recto – sigmoidiana) , iar limita inferioara este reprezentata de jonctiunea tegumentului anal cu pielea perineului . Rectul continua colonul , coboara prin pelvis , strabate perineul si se deschide la exterior prin anus .

El are doua portiuni : una pelviana , mai lunga si mai larga , numita ampula rectului , alta perineala , īngusta si mai scurta numita canalul anal . Rectul prezinta īn plan sagital doua curburi , una cu concavitatea anterioara , care urmeaza fata anterioara a sacrului si alta cu concavitatea posterioara . Are aspect fusiform , deoarece cele doua extremitati sunt mai īnguste , iar portiunea din mijloc mai dilatata . Cānd este gol rectul are aspect aproape tubular . Suprafata exterioara prezinta un aspect fascicular , carnos de culoare rosiatica .

Lungimea este de 12-14 cm din care 9-11 cm revin portiunii ampulare si 3-3,5 cm revin canalului anal .

Raporturi : Ampula rectala este situata īn partea posterioara a escavatiei pelviene , īntre vertebra S 4 si locul de insertie al muschilor ridicatori anali , ocupānd loja rectala .

Loja rectala este delimitata astfel :

• Posterior : sacrul si coccisul , pe care se insera muschii piriformisi coccigian

• Pe partile laterale : muschii ridicatori anali

• Anterior : se gaseste fascia prostatoperitoneana la barbat ; parametrul la femeie

• Īn jos : loja este īnchisa prin aderentele ridicatorilor anali si a fasciilor lor la peretii rectului

• Īn sus : loja este īnchisa īn mod incomplet de peritoneu

Īn interiorul acestei loji , ampula se gaseste īnvelita īntr-o teaca fibroasa , proprie , groasa , rezistenta , elastica , adeseori infiltrata de grasime numita fascia rectala .

Canalul anal e cuprins īn grosimea perineului si se deschide la exterior prin anus . Mijloacele sale de fixare sunt date de aderentele la muschii ridicatori anali , transvers profund al perineului , sfincter striat extern ca si la fasciile si centrul tendinos al perineului .

Canalul anal are urmatoarele raporturi :

• fata posterioara : ci chinga ridicatorilor anali , ligamentul anococcigian si prelungirile posterioare ale foselor ischiorectale

• fetele laterale : dreapta si stānga formeaza o buna parte a peretelui madial al fosei ischiorectale respective

• fata anterioara are raporturi diferite la barbati si la femei

La barbat : canalul anal stabileste raporturi succesive de sus īn jos cu: vārful prostatei , uretra membranoasa , muschiul transvers profund al perineului , glandele bulbo uretrale , bulbul penisului .

La femeie : raporturile anterioare ale canalului anal se fac cu peretele posterior al vaginului , delimitāndu-se īn felul acesta spatiul recto – vaginal Posterior , atāt la barbat cāt si la femeie rectul se afla īn raport cu sacrul si cu coccisul de care este despartit printr-un tesut conjuctiv lax , bogat īn vase sangvine , vase limfatice si nervi .

Anterior , la barbat rectul vine īn raport cu vezica urinara , cu prostata si veziculele seminale ; la femeie vezica urinara , uterul si vaginul .

Configuratia anatomica este diferita īn cele doua portiuni ale rectului .

• Ampula rectala prezinta o serie de plice longitudinale , pasagere existente doar la rectul īn stare de vacuitate si care dispar la rectul destins ; cāteva cute transversale permanente numite plici transversale ale rectului sau valvulele lui Huston . Īn canalul anal aspectul interior e caracterizat prin prezenta coloanelor , valvulelor si sinusurile anale .

Coloanele anale Morgagni sunt 8 – 10 plice longitudinale permanente , cu o lungime de 12 – 15 mm ce contin īn axul lor un fascicul de fibre longitudinale si ramuscule fine ale arterei si venei rectale superioare .

Bazele a doua coloane anale vecine sunt unite printr –o mica plica semilunara a mucoasei , numita valvula anala Morgagni .

Numarul valvulelor este egal cu cel al coloanelor . Īntre valvula si peretele canalului anal se delimiteaza sinusul anal Morgagni .

Acesta apare astfel ca portiunea inferioara īnchisa īn fund de sac a depresiunii (santului) dintre coloanele Morgagni.

Zona hemoroidala este o arie circulara a canalului anal , care corespunde portiunilor mai proeminente ale coloanelor anale . O alta zona a canalului anal este pectenul sau zona intermediara , care are forma circulara , īncepe la linia pectinata si coboara pāna la nivelul ,,liniei albe” a lui Hilton . Dedesuptul liniei Hilton pāna la anus se gaseste ultima zona a canalului anal ce masoara 6 – 8 mm īnaltime .

Structura rectului : Tunica externa este formata din peritoneu si adventice . Peritoneul acopera numai jumatatea anterosuperioara a ampulei rectale , adventicea acopera restul rectului si este formata din tesut conjuctiv lax .

Tunica musculara este alcatuita din :

• stratul longitudinal care se gaseste la exterior rezultānd din disperarea celor doua tenii de pe colonul sigmoid .

• stratul circular se gaseste profund si se īntinde pe toata lungimea rectului . La nivelul canalului anal fibrele circulare se hipertrofiaza formānd sfincterul anal intern cu o grosime de 3 – 5 cm īn afara lui , separat prin fibre longitudinale se afla sfincterul anal extern .

• Stratul submucos sau tunica submucoasa permite alunecarea mucoasei si contine retele vasculare , mai ales plexuri venoase .

Tunica mucoasei : La nivelul jonctiunii rectosigmoidiene se face trecerea brusca īntre mucoasa usor rugoasa a colonului la cea neteda a rectului .

Inervatia : Inervatia somatica a rectului este asigurata prin ramuri din plexul rusinos pentru muschiul sfincterului extern la portiunea superioara a ampului vine plexul rectal superior ; la portiunea suoerioara a rectului vine plexul rectal mijlociu .

Inervatia vegetativa este asigurata prin plexul hipogastric .

B . Fiziologie

Rectul este implicat īn staza prefacatoare si īn defecatie . Este dovedit ca mucoasa rectului detine proprietati de absorbtie īn special pentru apa si substante solvite īn ea . Datorita acestei proprietati exista convingerea ca fecalele continute īn rect se solidifica si se reduc volumul prin absorbtia lichidelor , organizānd bolul fecal īn vederea evacuarii lui prin defecatie .

Īn realitate , staza prefacatoare si definitivarea bolului fecal se realizeaza īn portiunea terminala a sigmoidului , separata de ampula rectala , īn dreptul jonctiunii rectosigmoidiene , de un sfincter functional . Īn majoritatea timpului , rectul nu contine materii fecale .

Cānd īn urma unor contractii si mitcari ale sigmoidului , focalele din acest segment sunt īmpinse īn rect , este initiata senzatia de dorinta de defecatie , inclusiv contractia reflexa a rectului si relaxarea sfincterelor anale .

Senzatia de nevoie de defecatie ia nastere prin excitarea unor proprioreceptori ai muschilor ridicatori anali .

Īmpingerea bolului fecal prin canalul anal determina , īn mod reflex , hipotonia aparatului sfincterian si evacuarea usoara a continutului rectal .

Mecanismul continentei anale este ajutat de zone de presiune īnalta din canalul anal īn repaus (25 – 120 mm Hg) care ofera o bariera eficienta īmpotriva presiunii rectale joase (5 – 20 mm Hg) . Ambele sfinctere contribuie la tonusul de repaus , dar presiunea de repaus este datorata īn mare parte sfincterului intern .

Cānd ampula rectala este plina , presiunea exercitata pe peretii rectului determina staza īn reteaua venoasa submucoasa si turgescenta venelor hemoroidale.

Īn acest fel se etanseizeaza īnchiderea canalului rectal .

Trecerea continua a materiilor fecale prin orificiul anal (incontinenta anala) , este prevenita la subiectul normal , de contractie tonica a sfincterului anal intern si a sfincterului anal extern , care este un sfincter controlat prin sistemul nervos somatic si anume prin fibre ale nervilor rusinosi fiind un sfincter care permite controlul voluntar sau constient.


Sfatul farmacistului Sfatul farmacistului
            Produse recomandate


            Alte articole Aparatul digestiv
Importanta bacteriilor
Imi dau seama că nu e un tip de subiect care sa-ti fi atras atentia in mod deosebit, dar te-ai intrebat vreodata cat de mult ajutor iti pot oferi
Sindromul de colon iritabil (SCI)
Aceasta este una din cele mai raspandite afectiuni ale tubului digestiv in Occident, afectand una din cinci femei si un barbat din douazeci in Marea B
Ulcerul
Un ulcer este un fel de crater īn tesutul care īnveleste una din suprafetele corpului sau īn membranele mucoase protectoare ce captusesc multe parti a
Simptomatologia Hemoragiilor Digestive
Hemoragiile digestive superioare includ doua categorii de semne clinice :
Simptome in Hepatitele Virale Acute
Hepatita virala este o boala infectioasa, ce cuprinde toate perioadele obisnuite īntālnite īntr-o boala infectioasa si anume:
Pancreatita cronica
Pancreatita cronica este o afectiune inflamatorie persistenta a pancreasului, caracterizata prin fibroza (cicatrizarea) si modificarea tesutului gland
Litiaza biliara
Litiaza biliara se manifesta prin dureri in partea dreapta a abdomenului, imediat sub rebordul costal, care pot iradia in umarul drept sau in spate sp
Hepatita Acuta Virala
Hepatita acuta virala este o boala infectioasa si transmisibila, produsa de virusuri extrem de mici care patrund īn organismul uman pe cale digestiva
Hepatita cronica
Hepatita cronica apare atunci cand virusul persista in organism. Medicii spun ca 30 la suta sunt purtatori sanatosi, 40 la suta fac o hepatita cronica
Hemoragiile digestive inferioare
Hemoragiile digestive anterioare sunt definite ca eliminarea de sānge prin anus , sursa hemoragiei fiind situata īn partea distala a tubului digestiv
Gravitatea Hemoragiei Digestive
Gravitatea unei hemoragii digestive superioare depinde de :
Gastrita
Gastritele reprezinta un grup de afectiuni simptomatice sau asimptomatice, produse de variati factori etiologici si definite prin leziuni inflamatorii
Forme clinice in Hepatitele Virale
Īn afara de forma obisnuita de boala, hepatita mai poate lua urmatoarele forme:
Fiziopatologia hemoragiilor digestive
Īn urma pierderilor de sānge īn tubul digestiv apar din partea organismului doua tipuri de modificari fiziopatologice :
Esofagita de reflux
Boala de reflux gastroesofagian constituie o entitate clinica independenta, cauzata de mecanisme complexe de perturbare a motilitatii tractului digest

Toate articolele din secţiunea Aparatul digestiv


Atenţionare!

Nu trebuie să folosiţi informaţiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau boală sau de înlocuire a medicamentelor, a tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat.

Produse recomandate
Oferte şi Reduceri
⌈≡⌋ Recomandăm:
Avocat Marius-Catalin Predut

Sfatul farmacistului

Sfatul farmcistului Fibrom uterin
Fibrom uterin

Buna ziua, Am 45 de ani si m un fibrom uterin de 4 cm. As dori sa st ... Buna ziua! Da, puteti face asocierea. Luati cate 3capsule Fitofibrom ...


Sfatul farmcistului Sunt sanse sa fiu insarcinata ?
Sunt sanse sa fiu insarcinata ?

Buna ziua , luna trecuta pe data de 15 septembrie mi a venit ciclu si ... Buna ziua! Desi acele raporturi sexuale au fost in afaraperioadei fer ...


Sfatul farmcistului Branca ursului
Branca ursului

Buna ziua. Sunt in ziua 18 de ciclu (neregulat). Pot īncepe oricānd tr ... Buna ziua! Incepeti administrarea in ziua 5 a ciclului menstrual si c ...


Sfatul farmcistului presiune intracraniana la aterizare
presiune intracraniana la aterizare

In timpul decolarii dar mai mult la aterizare mi se declanseaza o pres ... Buna ziua! Va recomand sa luati Migreen Plus, cate 2 tablete cu o ora ...