Recuperare parolă   Nu aveţi cont? Cont nou   Cum Comand   Contact
Anatomia si fiziologia duodenului
Prima pagină » Articolele PCFarm.ro » Aparatul digestiv » Anatomia si fiziologia duodenului

Anatomia si fiziologia duodenului


  Secţiunea: Aparatul digestiv



22.95lei
Vezi detalii

Duodenul este prima portiune a intestinului subtire cuprinsa între pilor si flexura duodeno – jejunala .
A. ANATOMIE
Configuratie : Duodenul are de obicei forma de potcoava sau a literei ,, U '' , iar atunci când este scurt a literei ,, V '' , mulându-se în jurul capului pancreatic . Lungimea duodenului este de circa 20-30 cm. Calibrul duodenului nu este uniform pe toata întinderea sa , fiind mai larg în portiunea initiala .

Duodenului i se descriu patru portiuni :

• Prima portiune denumita si portiunea superioara sau bulbul duodenal , are o lungime de aproximativ 5 cm si este mobila . Se întinde de la pilor pâna la genunchiul sau flexura superioara si se termina subhepatic în dreptul colului veziculei biliare , la acest nivel duodenul facând o curba accentuata pentru a lua apoi o directie descendenta .

Este acoperita circular pe peritoneu , în timp ce jumatatea inferioara este tapetata de seroasa numai pe fata sa anterioara .

• Portiunea descendenta coboara de-a lungul flancului drept al coloanei vertebrale pâna la marginea inferioara a rinichiului drept .

La acest nivel se curbeaza din nou formând flexura duodenala inferioara .

Lungimea duodenului descendent este de aproximativ 10 cm . Este lipsit de mobilitate fiind fixat posterior de peritoneul parietal . În unghiul dintre capul pancreasului si portiunea descendenta a duodenului se plaseaza artera pancreaticoduodenala superioara .

• Portiunea a treia numita portiunea orizontala datorita orientarii pe care o are , prezinta o lungime de 10 – 12 cm . Traiectul acestei portiuni este de le dreapta spre stânga , înapoia vaselor mezenterice .

• Portiunea ascendenta lunga de circa 5 – 6 cm , urca de-a lungul flancului stâng al aortei pâna la marginea inferioara al corpului pancreatic si radacina mezocolonului transvers , apoi coteste înainte si se continua în portiunea mobila a intestinului subtire cu care formeaza flexura duodeno – jejunala . La acest nivel se insera ligamentul superior al lui Treitz care este un fascicul de fibre musculare netede ce suspenda flexura duodeno – jejunala de stâlpul stâng diafragmatic .

Situatia duodenului

Raportat la coloana vertebrala se poate spune ca atât extremitatea initiala cât si cea terminala se gasesc în vecinatatea vertebrei L1 si L2 .

Raportat la peretele anterior al abdomenului , , duodenul este proiectat în epigastru, hipocondrul drept si regiunea ombilicala . În profunzime este fixat la peretele abdominal exterior fiind în cea mai mare parte retroperitoneal .

Raporturile duodenului .

Duodenul este traversat de mezenter si mezocolonul transvers care împarte portiunea descendenta a duodenului în :

• etajul supramezolic

• etajul submezolic

Prima portiune a duodenului vine în raport :

• pe fata anterioara cu vezicula biliara si ficatul

• pe fata posterioara , în vecinatatea pilorului se insinueaza un vestibul al bursei omentale

Lateral fata posterioara este traversata perpendicular de canalul coledoc , vena porta si artera gastro – duodenala .

• pe fata superioara se insera omentul mic . Fata superioara delimiteaza în jos hiat – ul lui Winslow

• pe fata inferioara cu capul pancreasului si cu o portiune din omentul mare

Portiunea a doua a duodenului vine în raport :

• pe fata posterioara cu fata anterioara a rinichiului drept , bazinet , ureter , vasele renale si vena cava inferioara

• anterior cu fata inferioara a ficatului unde se observa amprenta duodenala

În portiunea supra mezocolica , fata anterioara se mai învecineaza cu vezicula biliara , iar dedesubtul acesteia cu extremitatea dreapta a colonului transvers

Portiunea inframezocolica vine în raport cu raport cu ansele intestinului subtire

• medial cu capul pancreasului si la acest nivel penetreaza ductul pancreatic si cel biliar

• lateral în etajul supramezocolic vine în raport cu colonul ascendent .

Portiunea orizontala trece pe fata anterioara a vertebrei L4 si este încrucisata anterior aproape vertical de insertia mezenterului în care se gasesc vasele mezenterice superioare .

Posterior prin intermediul fasciei retroduodenopancreatice vine în raport cu vena cava inferioara si aorta abdominala . În sus aceasta portiune a duodenului vine în raport cu capul pancreasului , iar în jos cu intestinul subtire .

Portiunea ascendenta vine în raport cu :

• fata posterioara a corpului gastric si a vestibulului piloric prin intermediul colonului transvers (pe fata anterioara)

• vasele renale si cele spermatice (ovariene) în partea posterioara

• procesul uncinat , aorta si radacina mezenterului (la dreapta)

• vena mezentarica inferioara si artera colica stânga (în partea stânga)

Flexura duodeno – jejunala , aflata la stânga , între vertebrele L1 – L2 este situata imediat sub radacina mezocolonului transvers si sub fasa inferioara a corpului pancreasului .

Deasupra acestei flexuri trece arcul venei mezenterice inferioare .

Vascularizatia duodenului : Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri ce se desprind din trunchiul celiac si artera mezenterica superioara . Portiunea a doua , a treia si a patra a duodenului sunt irigate de arcadele pancreatico – duodenale . Din gastroduodenala iau nastere doua artere pancreatico – duodenale superioare , iar din mezenterica superioara cele doua artere pancreatico - duodenale inferioare .

Din anastamoza acestor vase se desprind o serie de ramuri care iriga duodenul si capul pancreatic . Prima portiune a duodenului are vascularizatie mai saraca , sângele provenind din artera supra si retroduodenala .

Ultima portiune a duodenului mai primeste sânge si din prima artera jejunala .

Venele în general însotesc arterele dispunându-se în arcade pancreatico – duodenale anterioare si posterioare . Acestea se varsa în vena porta sau vena mezenterica superioara .

Limfaticele se colecteaza în doua grupuri :

• grupurile anterioare urmeaza traiectul arterelor pancreatico – duodenale superioare si gastroduodenale si se îndreapta catre ganglionii hepatici .

• vasele colectoare posterioare care sunt situate pe fata posterioara al capului pancreatic dreneaza limfa catre ganglionii atasati arterei mezenterice superioare .

Inervatia duodenului : Inervatia extrinseca este constituita din fibre nervoase apartinând sistemelor simpatic si parasimpatic provenind din plexurile celiac , mezenteric superior si hepatic anterior .

Inervatia intrinseca este formata din plexul Auerbach situat între stratul muscular circular si cel longitudinal si din plexul submucos Meissner.

Structura peretelui duodenal

Peretele duodenal cuprinde patru tunici : seroasa , musculara , submucoasa si mucoasa .

• Seroasa duodenala este reprezentata de peritoneu care înveleste complet doar în prima portiune , restul duodenului fiind acoperit doar de fata anterioara .

• Musculara este formata din doua straturi de fibre netede : longitudinal (extern) , circular (intern) . Între aceste doua straturi se gaseste plexul nervos mezenteric Auerbach .

• Submucoasa contine partea inferioara a glandelor Brunner si plexul submucos nervos Messner structurat în doua planuri : intern si extern .

• Mucoasa prezinta macroscopic cu exceptia bulbului si mai pronuntat la nivelului duodenului descendent plicii circulare (valvule conivente Kerkring) .

În traiectul sau intramural coledocul ridica în portiunea posteromediana a duodenului descendent , o plica longitudinala care se termina la nivelul unei formatiuni proeminente denumita papila duodenala mare . Aceasta contine ampula hepaticopancreatica Vater , locul de confluenta al coledocului si a canalului pancreatic principal Wirsung . Ampula Vater este înconjurata de fibre musculare netede cu rol de sfincter (sfincterul Oddi) si se deschide în duoden la nivelul unui orificiu care centreaza papila duodenala mare .

Superior de aceasta se gaseste papila duodenala mica centrata de un orificiu prin care se varsa în duoden ductul pancreatic accesor (Santorini) .

Suprafata mucoasei este formata din numeroase ridicaturi denumite vilozitati intestinale . Acestea masoara aproximativ 1 mm si sunt prezente si la restul intestinului subtire .

Glandele Brunner specifice duodenului sunt mai frecvente la nivelul primei portiuni disparând aproape de ultima portiune si reprezinta structuri glandulare arborescente localizate în submucoasa formate dintr-un singur strat de celule mucosecretante ce contin pepsinogen . Secretia acestor glande este clara , vâscoasa , alcalina (ph între 8,2 si 9,3) . Tot la nivelul suprafetei mucoasei se afla si orificiile glandelor intestinale Lieberkuhn .

Între mucoasa si submucoasa se afla un strat de fibre musculare netede formând muscularis mucosae .

B. FIZIOLOGIE

Duodenul joaca un rol crucial în cadrul procesului de digestie si reprezinta locul unde se întâlnesc trei sucuri digestive (bila , sucul pancreatic si sucul duodenal) .

Motilitatea duodenala : Este constituita din doua tipuri de miscari peristaltice specifice intestinului subtire :

• contractii segmentare care sunt contractii localizate si concentrice , se întind pe o lungime de un centimetru si sunt declansate de umplerea segmentului respectiv cu chim . Rolul lor este de a amesteca continutul cu sucurile digestive .

• miscarile propulsive se deplaseaza de-a lungul întregului intestin spre anus antrenând odata cu ele continutul .

Aceste miscari sunt stimulate postprandial prin : reflex gastroenteric si prin stimularea chemoreceptorilor duodenali de catre chimul ajuns la acest nivel .Stimulii produc initial contractia stratului muscular longitudial urmata de contractii ale stratului circular .

Secretia duodenala : Localizate predominant în pilor si papila Vater , glandele Brunner secreta mucus ca raspuns la stimulii iritanti locali , stimularea vagala si prin hormoni intestinali (secretina) .

Glandele Lieberkuhn denumite si cripte , sunt mici depresiuni raspândite pe întreaga suprafata a mucoasei intestinale .

Aceste glande secreta sucul intestinal care este un lichid clar , cu pH neutru care odata secretat este rapid absorbit de la nivelul vilozitatilor .

Celulele epiteliale de la nivelul marginii ‚‚în perie'' a mcoasei intestinale contin urmatoarele enzime digestive :

• peptidaze care despart peptidele în aminoacizi absorbabili

• monozaharide care transforma dizaharidele în monozaharide

• lipaza intestinala care transforma lipidele în acizi grasi si glicerol

Reglarea secretiei intestinale este asigurata de stimuli locali prin intermediul unor reflexe nervoase locale si prin relee hormonale (colecistokinina , secretina) .

Absorbtia : Principalele principii alimentare (proteine , glucide , lipide) sunt desfacute de-a lungul tractului digestiv în aminoacizi , monozaharide si acizi grasi . Acestea sunt absorbite la nivelul marginii în perie a enterocitelor trecând apoi în sângele portal .Apa se absoarbe prin difuzie si osmoza .

Sodiul si calciul este absorbit printr-un mecanism activ , iar clorul prin difuziune pasiva . Tot prin consum de energie se absorb si alti ioni : Fe , K , Mg , bicarbonati .



Sfatul farmacistului Sfatul farmacistului
            Produse recomandate


            Alte articole Aparatul digestiv
Importanta bacteriilor
Imi dau seama că nu e un tip de subiect care sa-ti fi atras atentia in mod deosebit, dar te-ai intrebat vreodata cat de mult ajutor iti pot oferi
Sindromul de colon iritabil (SCI)
Aceasta este una din cele mai raspandite afectiuni ale tubului digestiv in Occident, afectand una din cinci femei si un barbat din douazeci in Marea B
Ulcerul
Un ulcer este un fel de crater în tesutul care înveleste una din suprafetele corpului sau în membranele mucoase protectoare ce captusesc multe parti a
Simptomatologia Hemoragiilor Digestive
Hemoragiile digestive superioare includ doua categorii de semne clinice :
Simptome in Hepatitele Virale Acute
Hepatita virala este o boala infectioasa, ce cuprinde toate perioadele obisnuite întâlnite într-o boala infectioasa si anume:
Pancreatita cronica
Pancreatita cronica este o afectiune inflamatorie persistenta a pancreasului, caracterizata prin fibroza (cicatrizarea) si modificarea tesutului gland
Litiaza biliara
Litiaza biliara se manifesta prin dureri in partea dreapta a abdomenului, imediat sub rebordul costal, care pot iradia in umarul drept sau in spate sp
Hepatita Acuta Virala
Hepatita acuta virala este o boala infectioasa si transmisibila, produsa de virusuri extrem de mici care patrund în organismul uman pe cale digestiva
Hepatita cronica
Hepatita cronica apare atunci cand virusul persista in organism. Medicii spun ca 30 la suta sunt purtatori sanatosi, 40 la suta fac o hepatita cronica
Hemoragiile digestive inferioare
Hemoragiile digestive anterioare sunt definite ca eliminarea de sânge prin anus , sursa hemoragiei fiind situata în partea distala a tubului digestiv
Gravitatea Hemoragiei Digestive
Gravitatea unei hemoragii digestive superioare depinde de :
Gastrita
Gastritele reprezinta un grup de afectiuni simptomatice sau asimptomatice, produse de variati factori etiologici si definite prin leziuni inflamatorii
Forme clinice in Hepatitele Virale
În afara de forma obisnuita de boala, hepatita mai poate lua urmatoarele forme:
Fiziopatologia hemoragiilor digestive
În urma pierderilor de sânge în tubul digestiv apar din partea organismului doua tipuri de modificari fiziopatologice :
Esofagita de reflux
Boala de reflux gastroesofagian constituie o entitate clinica independenta, cauzata de mecanisme complexe de perturbare a motilitatii tractului digest

Toate articolele din secţiunea Aparatul digestiv


Atenţionare!

Nu trebuie să folosiţi informaţiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau boală sau de înlocuire a medicamentelor, a tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat.

Produse recomandate
Oferte şi Reduceri


Programare consultatie online avocat

Sfatul farmacistului

Sfatul farmcistului Fibrom
Fibrom

Peliniță ar ajuta in caz de fibrom intramural.Mi s-au spus c ... Buna ziua! Nu exista studii care sa certifice acest efect, insa putet ...


Sfatul farmcistului Candidoza vaginala si alaptarea
Candidoza vaginala si alaptarea

Buna de câteva zile am mâncărimi în zona intima și usturime ... Buna ziua! Nu intrerupeti alaptarea, in cel mai rau caz va mulgeti si ...



Sfatul farmcistului Intarzierea menstruaţiei
Intarzierea menstruaţiei

Vă salut, sunt foarte confuză, privind întârzierea ciclului, luna tr ... Buna ziua! Incercati sa va linistiti, categoric stresul poate duce la ...


Sfatul farmcistului Menstruatie absenta
Menstruatie absenta

Buna ziua, ma numesc Andreea si am 21 de ani jumate . Trebuia sa imi v ... Buna ziua! Cel mai probabil nu este o sarcina, daca v-ati protejat. P ...


Sfatul farmcistului Vitamina D scazuta la copil
Vitamina D scazuta la copil

Buna.am un copil de 13 ani și este scăzut vitamina D,in martie o ... Buna ziua! Va recomand Vitamina D3 masticabila de la Solgar, cate un ...