Recuperare parolă   Nu aveţi cont? Cont nou   Cum Comand   Contact
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Vascularizarea Inimii
Prima pagină » Articolele PCFarm.ro » Aparatul cardio-vascular » Vascularizarea Inimii

Vascularizarea Inimii


  Secţiunea: Aparatul cardio-vascular

Inima primeste sângele nutritiv prin doua artere coronare : artera coronara stânga si artera coronara dreapta.
• Artera coronara stânga porneste de pe partea stânga , a bulbului aortei si dupa un scurt traiect se bifurca în :

• artera interventriculara anterioara ;

• artera circumflexa ;

Artera interventriculara anterioara merge prin santul longitudinal anterior , trece prin incizura vârfului inimii si se termina pe fata diafragmatica a acesteia .

Artera circumflexa trece prin partea stânga a santului coronar de pe fata anterioara si ajunge pe fata posterioara terminându-se în apropierea originii santului longitudinal posterior .

Artera coronara stânga vascularizeaza cea mai mare parte a peretelui inimii stângi , cea mai mare parte a septului interventricular , si o foarte mica parte din peretele ventriculului drept .

• Artera coronara dreapta porneste tot din bulbul aortei si prin santul coronar de pe aceeasi fata (anterioara) ajunge pe fata posterioara a inimii si merge prin santul coronar posterior pâna la originea santului longitudinal posterior , si se termina aproape de vârful inimii .

Pe traiectul sau da ramuri care vascularizeaza cea mai mare parte a peretelui inimii drepte , o parte a septului interventricular si o mica parte din peretele ventriculului stâng .

Arterele coronare sunt artere terminale .

Venele inimii

1. Venele coronare sunt formate din capilarele care iriga peretii inimii , duc sângele în atriul drept .

Acestea sunt :

• marea vena coronara care colecteaza sângele din peretele inimii stângi;

• vena interventriculara posterioara care colecteaza sângele din partea posterioara a inimii ;

• mica vena coronara care colecteaza sângele dintr-o parte a inimii drepte .

2. Venele cardiace accesorii .

Structura venelor

Structural , venele cu peretele mai subtire si mai putin rezistent decât arterele si din acest motiv , în sectiune transversala conturul venelor este oval , turtit , în timp ce arterele au un contur circular , regulat .

Peretele unei vene este format din trei tunici :

• Tunica interna sau endoveana este formata dintr-un endoteliu , care captuseste lumenul venei si are aceeasi structura ca si endoteliul capilarelor , si dintr-un strat conjunctiv elastic asezat în jurul endoteliului , care contine fibre elastice , dispuse în forma de retea . Tunica interna formeaza în interiorul unei vene niste pliuri semilunare numite valvule venoase . Venele care au valvule se numesc vene valvulare în care sângele circula de jos în sus (venele membrelor inferioare , VCI) . Venele care nu au valvule poarta denumirea de vene avalvulare în care sângele circula de sus în jos (venele jugulare , VCS) .

• Tunica mijlocie sau mezovena este mai subtire decât tunica interna a arterelor si are o structura variata . Este formata din tesut conjunctiv lax în care sunt cuprinse si fibre musculare cu dispozitie longitudinala . Tesutul conjunctiv contine : fibre conjunctive si fibre elastice .

• Tunica externa sau perivena este mai groasa decât tunica mijlocie si este constituita tot din tesut conjunctiv lax , în care se gasesc pe lânga fibre conjunctive si elastice si elemente musculare .

Structura peretelui si în special structura tunicii mijlocii variaza cu diferite tipuri de vene :

• vene fibroase sunt caracterizate prin slaba deyvoltare a tunicii mijlocii care este formata numai din fibre colagene foarte putine fibre elastice , fara fibre musculare si înlocuirea perivenei cu tesutul conjunctiv înconjurator (ex. venele cerebrale , cerebeloase si sinusurile membranei duramater) .

• venele fibroelastice sunt venele a caror tunica mijlocie este formata din filtre elastice dispuse longitudinal , de asemenea se gasesc si rare fibre musculare , iar în prevena se gasesc fibre conjunctive si elastice . (ex. venele intercostale , tiroidiene , iar din regiunea capului vena linguala si vena oftalmica) .

• vene musculoase – sunt venele caracterizate printr-o dezvoltare apreciabila a elementelor musculare din tunica mijlocie si din tunica externa . Venele musculoase sunt vene mici , asezate departe de inima – cum sunt venele membrelor .

Totalitatea venelor formeaza sistemul nervos alcatuit din :

• Sistemul venelor pulmonare (mica circulatie) – prin cele 4 vene pulmonare care se deschid în atriul stâng dupa un scurt traiect , este condus sângele oxigenat în alveolele pulmonare .

• Sistemul venelor cave (marea circulatie) format din :

• Vena cava superioara (V.C.S.) – este un trunchi venos care colecteaza sângele din partea supradiafragmatica a corpului (cap , gât, membre superioare , peretii cutiei toracice , organele din cavitatea toracica) si îl conduce în atriul drept .

• Vena cava inferioara (V.C.I.) – este un trunchi venos care colecteaza sângele din partea subdiafragmatica a corpului (organe abdominale , peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare) pe care îl aduce în atriul drept .

Structura arterelor

Peretele unei artere este alcatuit din trei paturi numite tunici .

Tunica interna (intima) este formata dintr-un strat subtire de celule turtite , numit endoteliu , care este continuarea endocardului si este neîntrerupt în întreg sistemul vascular .

Sub endoteliul se afla stratul subendotelial , (membrana bazala) alcatuit dintr-o retea de fibre elastice , colagene si reticulina . Sub aceasta se afla o membrana groasa si elastica care , poarta denumirea limitata elastica interna sau peritoliu .

Tunica mijlocie (media) este formata din fibre elastice si fibre musculare metode dispuse circular . În tunica mijlocie a arterelor mari (aorta , artera pulmonara) se gaseste mai mult tesut elastic (artere de tip elastic) , pe când în tunica mijlocie a arterelor mijlocii si mici predomina tesutul muscular (artere de tip muscular) . Datorita acestui fapt , arterele mari sunt extensibile si elastice pe când cele mijlocii si mici sunt contractile . La periferia tunicii medii se afla o membrana elastica , care o separa de tunica externa , limitanta elastica externa .

Tunica externa (adventicea) este alcatuita din fibre elastice , fibre colagene si elemente musculare . În tunica externa a vaselor mari si mijlocii se gasesc capilare sanguine care au rolul sa hraneasca peretele arterei si un mare numar de terminatii nervoase vegetative care asigura interventia motorie si senzitiva a peretelui arterei .

Din inima pornesc doua artere mari :

• Artera aorta din ventriculul stâng ;

• Artera pulmonara din ventriculul drept ;

Artera aorta este cea mai voluminoasa aorta din corp din care iau nastere toate arterele circulatiei mari . Ea porneste din ventriculul stâng printr-o dilatatie numita bulbul aortic sau marele sinus al aortei ; al bulbului aortic , aorta se îndreapta în sus si aceasta parte a ei s numeste aorta ascendenta , urmeaza un scurt traseu dupa care se curbeaza spre stânga si în jos – arcul aortic care se continua cu aorta descendenta .

De pe arcul aortic sau cârja aortica pornesc trei trunchiuri arteriale importante ce vascularizeaza capul si membrele superioare si care de la dreapta la stânga sunt :

• trunchiul brahiocefalic ;

• artera carotida comuna stânga ;

• artera subclaviculara stânga ;

Trunchiul brahiocefalic este o artera groasa , scurta si se bifurca formând :

• artera carotida comuna dreapta ;

• artera subclaviculara dreapta ;

Artera axilara continua artera subclaviculara si se întinde de la mijlocul claviculei pâna la axila .

Artera brahiala (artera humerala) continua artera axilara de la marginea inferioara a marelui pectoral pâna la cot unde se bifurca formând ramuri terminale :

• artera ulnara ;

• artera radiala ;

Artera ulnara se întinde de la cot pâna în regiunea carpiana în dreptul degetului mare unde se continua cu arterele mâinii .

Capilarele sanguine

Arteriale din toate organele se divid într-un numar foarte mare de vase cu pereti musculari , care se numesc metartoriole . Din acestea se desprind alte vase foarte fine numite capilare , care dupa un traiect scurt se reântorc în metarderide , canale anastomotice arteriovenoase (santuri) si venule fac parte din asa numitul sistem al microcirculatiei .



Sfatul farmacistului Sfatul farmacistului
            Produse recomandate


            Alte articole Aparatul cardio-vascular
HEMOROIZII
Hemoroizii sunt vene dureroase, umflate, aflate în partea de jos a rectului sau anusului.
PALPITATIILE
Palpitatiile sunt batai de inima neregulate (sau aritmii)cauzate de boala coronariana, dezechilibre electolitice, modificari la nivelul muschiului car
CARDIOPATIA ISCHEMICA
Cardiopatia ischemica descrie imposibilitatea inimii de a pompa suficient sange in corp din cauza ingustarii arterelor coronare (care asigura necesaru
Vascularizarea Inimii
Inima primeste sângele nutritiv prin doua artere coronare : artera coronara stânga si artera coronara dreapta.
Varicele
Varicele sunt dilatari permanente, neregulate, ale venelor superficiale ale gambei.
Tromboflebita
Pentru varice si tromboflebita se fac diferite bai pentru picioare.
Tratamentul HTA
Obiectivele tratamentului sunt precise: 1. Reducerea valorilor TA catre limite normale 2. Reducerea morbiditatii si mortalitatii asociate HTA , in
Stuctura Inimii
Inima este un organ cavitar musculos , cu o structura caracteristica potrivit functiilor pe care le îndeplineste .
Reglarea sistemului circulator
Activitatea cardiovasculara trebuie adaptata permanent pentru a corespunde necesitatilor variabile de irigatie a întregului organism sau a diverselor
Pulsul Arterial
Dilatarea aortei la originea sa , cu cresterea presiunii datorita sângelui expulzat de ventricul , cuprinde sub forma unei vibratii care se propaga de
Hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala reprezinta principala cauza de mortalitate in tarile dezvoltate.
Hemoroizii
Hemoroizi sunt dilatatiile venelor situate la nivelul canalului anal si rectului inferior, pachete hemoroidale ce pot atinge dimensiuni suparatoare si
Bolile arterelor coronare
Prin boli coronariene se inteleg tulburarile produse de modificari functionale sau organice ale arterelor coronare. Din cauza frecventei si a gravitat
Boala Raynaud
Boala Raynaud este o tulburare paroxistica a circulatiei periferice, localizata, de obi­cei, la nivelul membrelor toracice, caracterizata prin apariti
Ateroscleroza
Ateroscleroza, ingustarea vaselor sangvine, este cauza atacurilor cardiace, infarcturilor si accidentelor vasculare cerebrale.

Toate articolele din secţiunea Aparatul cardio-vascular


Atenţionare!

Nu trebuie să folosiţi informaţiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau boală sau de înlocuire a medicamentelor, a tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat.
Produse recomandate
Oferte şi Reduceri

Sfatul farmacistului
Sfatul farmcistului Nidoflor intravaginal
Nidoflor intravaginal

Bună ziua, am folosit odată nidoflor crema intravaginal (nu foarte mul ... Buna ziua! Nu est eindicat sa mai folositi Nidoflor intravaginal! Cel ...

Sfatul farmcistului Logest
Logest

Sunt deja la cea de a doua folie de logest,trebuie să mă mai protejez? ... Buna ziua! Nu mai este cazul de protectie suplimentara. O abatere de ...

Sfatul farmcistului Yasmin si Serlift
Yasmin si Serlift

Buna ziua! Iau Yasmin la recomandarea medicului ginecolog. Initial mi ... Buna ziua! Cele doua medicamente pot fi asociate, insa va atrag atent ...

Sfatul farmcistului Despre Colilen ibs Aboca
Despre Colilen ibs Aboca

Va rog să-mi spuneți dacă aceste pastile mă pot aj ... Buna ziua! Da, puteti folosi Colilen IBS intrucat este indicat in sin ...