Recuperare parolă   Nu aveţi cont? Cont nou   Cum Comand   Contact
Reglarea sistemului circulator
Prima pagină » Articolele PCFarm.ro » Aparatul cardio-vascular » Reglarea sistemului circulator

Reglarea sistemului circulator


  Secţiunea: Aparatul cardio-vascular



29.95lei
Vezi detalii

Activitatea cardiovasculara trebuie adaptata permanent pentru a corespunde necesitatilor variabile de irigatie a īntregului organism sau a diverselor organe , care primesc un flux sanguin diferit , īn functie de starea de activitate .
Astfel , īn timpul somnului sau al repausului complet , frecventa si debitul cardiac scad , iar valorile tensiunii arteriale sunt minime ; accelereaza , debitul cardiac depaseste de 5-6 ori valorile bazale si uneori se produc si usoare cresteri ale tensiunii arteriale sistematice .

Activitatea cordului si tonusul patului vascular sunt reglate pe cale neurovegetativa si umorala , sistemul circulator avānd o bogata interventie vegetativa si fiind influentat de o serie de substante de natura hormonala sau nehormonala prezente īn sānge .

Reglarea nervoasa a activitatii cordului

Interventia cardiaca efectoare provine atāt din parasimpatic cāt si din simpatic , cele doua componente vegetative ale cordului . Fibrele vegetative care constituie nervii extrinseci ai cordului formeaza un plex la baza acestuia din care pleaca fibre atāt spre hilul venos , cāt sispre cel arterial . Aceste fibre se distribuie īn parte īn jurul portiunilor terminale ale cavelor si īn cea mai mare parte , patrund īn musculatura atriilor si a ventriculelor , distribuindu-se atāt miocardului , cāt si coronarelor .

Interventia parasimpatica a cordului este constituita de asemenea din doi neuroni , dintre care primul se gaseste īn bulbul rahidian - īn nucleul dorsal motor a vagului - si celalalt īn peretele cordului .

Parasimpaticul este sistemul de protectie a cordului sub influenta sa fiind inhibate proprietatile fundamentale . Astfel excitatia vagului determina rarirea batailor inimii uneori ventriculul contractāndu-se doar la doua sau mai multe sistole atriale , la stimuli puternici se produce chiar oprirea cordului prin diastola .

Interventia simpatica a cordului este constituita de asemenea din doi neuroni , dintre care primul se gaseste īn coarnele intermedio - laterale ale maduvei din primele 5 segmente toracale , de unde fibrele preganglionare – trec prin radacinile anterioare si ramurile comunicante albe – īn lantul simpatic paravertebral .

Simpaticul este sistemul cardiac , avānd efect activator asupra tuturor proprietatilor fundamentale ale inimii , cu exceptia excitabilitatii . Sub influenta stimularii fibrelor simpatice se produce accelerarea batailor corului prin modificarea automatismului nodului sinoatrial , precum si cresterea fortei de contractie prin actiune directa asupra miocardului .

Reglarea umorala a activitatii cordului

Influente neurovegetative mentionate anterior actioneaza permanent si echilibrat asupra cordului si se intensifica temporar , dereglānd echilibrul dintre cele doua componente vegetative , cānd apare necesitatea unor adaptari hemodinamice rapide .

Modificarile cantitative ale unor constituienti pot determina importante dereglari ale activitatii cardiace , atāt prin actiune directa asupra miocardului si / sau a tesutului de conducere cāt si prin influente asupra centrilor nervosi care coordoneaza activitatea cordului .

Desfasurarea normala a activitatii inimii necesita un echilibru endocrin , deoarece majoritatea hormonilor actioneaza direct sau mediat asupra cordului .

De importanta deosebita , prin influentele cardiace , sunt īn special hormonii suprarenali si tiroidieni .

Hormonii tiroidieni maresc sensibilitatea cardiaca la ambii mediatori vegetativi , dar predomina efectul simpatic ceea ce explica prezenta tahicardiei si a extrasistolelor la hipertiroidieni .

Reglarea nervoasa a tonusului vascular

Interventia vasculara efectoare este foarte bogata si se distribuie atāt vaselor rezistentei (artere si arteriale) cāt si celor de capacitati (vene si venule mici) .

Prin filtrele nervoase care inerveaza vasele , elementele contractiile din structura peretilor vasculari primesc permanent impulsuri gratie carora se mentine tonusul vascular.

Reglarea umorala a tonusului vascular

Daca influentele nervoase centrale actioneaza permanent asupra īntregului sistem vascular , modificānd tonusul vaselor depresoare , īn anumite conditii ajung īn circulatia sistemica mari cantitati de substante vasoactive , unele īntarind actiunea vasoconstrictorilor , iar altele diminuānd eficienta lor .

Substantele vasoconstrictoare cele mai importante sunt catecolaminele si angiotensina II .

S-a mai atribuit o actiune presoare si vasopresinei retrohipofizare (A.D.H.) , dar actiunea vasoconstrictoare a acestui hormon este prezenta doar la doze extrem de mari , imposibil de atins īn conditii fiziologice .

Histamina se gaseste īn cantitati mari īn toate tesuturile si se elibereaza consecutiv lezarilor tisulare , determinānd dilatatia intensa a capilarelor . Inactivata rapid prin interventia enzimelor tisulare , histamina exercita numai efecte locale , descarcata īnsa īn mari cantitati īn sānge , poate avea grave repercusiuni asupra hemodinamicii (soc histaminic) .

Serotonina se gaseste īn granulatiile mastocitelor si are efecte asemanatoare histaminei ; serotonina actioneaza prin eliberarea de histamina din tesuturi . Īn conditii obisnuite exercita doar actiuni locale , fiind rapid inactivata īn tesuturi .

Centrii nervosi care regleaza circulatia

Diverse influente neurovegetative si umorale exercitate asupra cordului si vaselor sunt coordonate de centrii situati la diverse niveluri ale Sistemului Nervos Central , cei mai importanti si mai bine situati fiind cei bulbari .

Īn reglarea fiziologica a functiei cordului , activitatea cardioinhibitoare detine rolul cel mai important , iar fibrele parasimpatice prin care se realizeaza aceasta īsi au originea īn nucleul dorsal motor al vagului , care pentru acest motiv , este denumit centrul cardio inhibitor .

Principalul centru care coordoneaza activitatea cardiaca este cele cardioinhibitor bulbar .

Asupra centrilor bulbari cardioinhibitori si vasomotori se exercita multiple si complexe influente care le modifica starea de tonus , producānd astfel modificari circulatorii sistemice .

Dintre aceste influente cele mai importante sunt cele nervoase , provenite de la nivelul baro – si chemoreceptorilor vasculari precum si cele exercitate de catre centrii nervosi superiori .

a) Influente nervoase

Īn peretii cordului si al vaselor mari , dar probabil si īn alte teritorii vasculare se gasesc terminatii nervoase receptoare dintre care unele sunt influentate de distensia vasculara (baroreceptori) , iar altele de modificari de compozitie chimice a sāngelui (chemoreceptori) .

b) Influente umorale

Activitatea centrilor cardiovasculari bulbari este influentata si de modificari chimice sanguine care actioneaza fie direct asupra centrilor , fie asupra unor terminatii chemoreceptoare intravasculare .

Centri cardiovasculari bulbari reprezinta statia inferioara de integrare a functiei circulatorii care , prin stimuli pe care īi descarca permanent , regleaza activitatea cardiaca si tonusul vascular .

Acesti centrii se afla sub controlul centrilor vegetativi superiori si īn special al celor hipotalamici care realizeaza integrarea reactiilor circulatorii īn cadrul unor modificari adaptive mai complexe , necesitate de schimbarea conditiilor de mediu .

Scoarta emisferelor cerebrale realizeaza integrarea cea mai fina si mai adecvata a circulatiei īn cadrul modificarilor adaptive necesitate de conditiile fiziologice sau patologice .

Modificarile hemodinamice care se produc cu ocazia unor eforturi fizice repetate si care īncep īnca īnainte de efortul propriu-zis , reprezinta o dovada a influentelor corticale asupra circulatiei prin intermediul nor reflexe conditionate cardiovasculare .



Sfatul farmacistului Sfatul farmacistului
            Produse recomandate


            Alte articole Aparatul cardio-vascular
HEMOROIZII
Hemoroizii sunt vene dureroase, umflate, aflate īn partea de jos a rectului sau anusului.
PALPITATIILE
Palpitatiile sunt batai de inima neregulate (sau aritmii)cauzate de boala coronariana, dezechilibre electolitice, modificari la nivelul muschiului car
CARDIOPATIA ISCHEMICA
Cardiopatia ischemica descrie imposibilitatea inimii de a pompa suficient sange in corp din cauza ingustarii arterelor coronare (care asigura necesaru
Vascularizarea Inimii
Inima primeste sāngele nutritiv prin doua artere coronare : artera coronara stānga si artera coronara dreapta.
Varicele
Varicele sunt dilatari permanente, neregulate, ale venelor superficiale ale gambei.
Tromboflebita
Pentru varice si tromboflebita se fac diferite bai pentru picioare.
Tratamentul HTA
Obiectivele tratamentului sunt precise: 1. Reducerea valorilor TA catre limite normale 2. Reducerea morbiditatii si mortalitatii asociate HTA , in
Stuctura Inimii
Inima este un organ cavitar musculos , cu o structura caracteristica potrivit functiilor pe care le īndeplineste .
Reglarea sistemului circulator
Activitatea cardiovasculara trebuie adaptata permanent pentru a corespunde necesitatilor variabile de irigatie a īntregului organism sau a diverselor
Pulsul Arterial
Dilatarea aortei la originea sa , cu cresterea presiunii datorita sāngelui expulzat de ventricul , cuprinde sub forma unei vibratii care se propaga de
Hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala reprezinta principala cauza de mortalitate in tarile dezvoltate.
Hemoroizii
Hemoroizi sunt dilatatiile venelor situate la nivelul canalului anal si rectului inferior, pachete hemoroidale ce pot atinge dimensiuni suparatoare si
Bolile arterelor coronare
Prin boli coronariene se inteleg tulburarile produse de modificari functionale sau organice ale arterelor coronare. Din cauza frecventei si a gravitat
Boala Raynaud
Boala Raynaud este o tulburare paroxistica a circulatiei periferice, localizata, de obi­cei, la nivelul membrelor toracice, caracterizata prin apariti
Ateroscleroza
Ateroscleroza, ingustarea vaselor sangvine, este cauza atacurilor cardiace, infarcturilor si accidentelor vasculare cerebrale.

Toate articolele din secţiunea Aparatul cardio-vascular


Atenţionare!

Nu trebuie să folosiţi informaţiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau boală sau de înlocuire a medicamentelor, a tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat.

Produse recomandate
Oferte şi Reduceri



Sfatul farmacistului
Sfatul farmcistului Mag combo cu sintrom
Mag combo cu sintrom

Pot să iau mag combo dacă iau si anticuagulante? ... Buna ziua! MagCombo contine minerale si vitamine prezente si in alime ...



Sfatul farmcistului Am nevoie de ajutor.
Am nevoie de ajutor.

Luna trecuta m.am stresat mult iar acum mi.a venit menstruația fo ... Buna ziua! Posibil sa se declanseze din nou in urmatoarele 24-48 de o ...



Sfatul farmcistului Cum pot lua sortis
Cum pot lua sortis

Pentru colesterol iau sortis de 10 mg este neaparat nevoie sa iau si c ... Buna ziua! Daca nu aveti probleme cu ficatul (hepatite in antecedente ...


Sfatul farmcistului Zgārieturia cu unhgia pe penis
Zgārieturia cu unhgia pe penis

Īn timpul spălării, m-am zgāriat cu unghia pa capul penisulu ... Buna ziua! Duoa iginalocala puteti aplica unguent Betadine sau Argipu ...