Recuperare parolă   Nu aveţi cont? Cont nou   Cum Comand   Contact
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Pulsul Arterial
Prima pagină » Articolele PCFarm.ro » Aparatul cardio-vascular » Pulsul Arterial

Pulsul Arterial


  Secţiunea: Aparatul cardio-vascular


1+1 Gratis 37.95lei
Vezi detalii
Dilatarea aortei la originea sa , cu cresterea presiunii datorita sângelui expulzat de ventricul , cuprinde sub forma unei vibratii care se propaga de-a lungul peretilor vasculari întregul teritoriu vascular cu presiune ridicata .
Este unda pulsului . Ea nu este identica cu viteza sângelui în aorta (50 cm / s sistola) , ci superioara acesteia (4 – 5 m/s) .

Fiecare contractie cardiaca ventriculara genereaza o unda de presiune care se propaga de-a lungul aortei si ramurilor sale , denumita puls .

Unda pulsatila arteriala , care se palpeaza prin comprimarea arterei pe o suprafata rigida consta într-o destindere a peretilor arteriali , cu cresterea presiunii si a diametrului arterei caracterele undei pulsatile depind de forta de contractie cardiaca , de volumul sistolic si de presiunea arteriala , precum si de elasticitatea arterelor .

Înscrierea pulsului se face cu aparate numite sfigmografe ; grafica poarta numele de sfigmograma . Ea se poate înregistra direct , cu un manometru elastic , sau indirect prin variate procedee tehnice .

Viteza de propagare a pulsului arterial se masoara prin înscrierea simultana pe acelasi kimograf a sfigmogramei în doua regiuni arteriale diferit îndepartate de inima (ex artera carotida radiala) .

Viteza pulsului la tineri este aproximativ 4 m/s în aorta si 7 – 12 m / s în artere periferice .

Forma pulsului arterial înregistrata cu sfimografe elastice difera dupa cum înscrierea se face :

• în apropierea inimii (sfigmograma centrala) ;

• la distanta de inima (sfigmograma periferica) ;

Odata cu ejectia sângelui în aorta pe sfigmograma centrala apare o linie ascendenta , traducând cresterea brusca a presiunii urmata de o serie mai lenta . Sfârsitul ejectiei sângelui este marcat pe panta descendenta a curbei printr-o incizura care marcheaza refularea de scurta durata a sângelui care închide valva aortica . Incizura este urmata de unda dierota .

Pulsul periferic cu îndepartarea de inima , prezinta unda anacrota mai târziu si incizura din ce în ce mai stearsa , fiind aproape disparuta în pulsul femural , deoarece unde reflectate de periferie interfereaza cu unda pulsatila. Odata cu îndepartarea de inima , pulsul devine tot mai putin net , pâna dispare în capilare .

Calitatile pulsului se apreciaza strict obiectiv , prin analiza sfigmogramei .

În mod uzual , în practica medicala , palpatoric aceste calitati sunt :

• frecvente ;

• ritmul ;

• viteza sau celeritatea ;

• amplitudinea ;

• tensiunea ;

Calitatile pulsului depind de frecventa si ritmul cardiac , debitul sistolic , elasticitatea vaselor si presiunea arteriala , viteza sângelui etc. , si sunt utilizate în scop diagnostic .

Presiunea arteriala

În artere , sângele circula sub presiunea întretinuta de contractiile ritmice ale inimii , de elasticitatea peretilor arteriali si de rezistenta periferica totala a arborelui aortic , în functie de calibrul vaselor mici si de vâscozitatea sângelui .

În conditii normale , presiunea are , la începutul undei pulsatile de la sfârsitul undei diastole (pd – presiunea diastolica minima) valoarea de 80 mm Hg ; în sistola ajunge un vârf maxim (ps – presiunea sistolica sau maxima) de 120 mm Hg . Diferenta între cele doua valori (ps - pd) de aproximativ 40 mm Hg constituie amplitudinea presiunii sau a pulsului .

Masurarea presiunii arteriale

Valorile presiunii intraarteriale se apreciaza comparativ , prin diferite metode , cu presiunea cunoscuta din manseta .

Metode palpatorie (Riva - Rocci)

Aparatul este alcatuit dintr-un rezervor de sticla , care contine mercur si este prevazut cu un tub manometric . În portiunea superioara nivelului mercurului , rezervorul are doua tuburi de legatura : pentru dispozitivul de pompare a aerului sub presiune si pentru manseta . Manseta lata de 12 cm se aplica pe brat deasupra plicii cotului . În timp ce se palpeaza artera radiala cu mâna dreapta , se introduce aer în sistem prin compresiunea perei de cauciuc , pâna când pulsul devine imperceptibil , artera fiind perfect colabata prin presiunea superioara din sistem . Cu atentie se decomprima , la aparitia primei pulsatii , urmarindu-se nivelul mercurului din manometru .

Prima pulsatie de decomprimare indica în manseta o presiune cu putin inferioara presiunii sistolice din aorta . Valoarea presiunii arteriale sistolice , singura care poate fi masurata cu metoda palpatorie , este de 110 – 120 mm Hg .

Metoda ascultatorie de masurare a presiunii arteriale se bazeaza pe principiul lui Korotokov , dupa care asuprs arterelor comprimate se aud zgomote si sufluri , proportionale cu gradul compresiunii si cu debitul arterial .

În principiu se procedeaza ca la metoda palpatorie , cu completarea ca pe suprafata plicii cotului , în dreptul expansiunii bicipitale , unde artera urmerala este superficiala , deasupra ei , se fixeaza pâlnia unui stetoscop cu membrana .

Presiunea este crescuta rapid în sistem pâna dispare pulsul . Decomprimând progresiv apar fenomenele ascultatorii de Korotkov .

La scaderea presiunii din manseta cu putin sub presiunea sistolica , artera se deschide foarte putin timp , atunci când presiunea din artera atinge valoarea maxima , producându-se un zgomot discret . În continuare , cu fiecare pulsatie în stetoscop se aud zgomote care cresc în intensitate , zgomotele se transforma în sufluri , tot mai puternice . În apropierea presiunii diastolice , zgomotele reapar . Se noteaza valoarea presiunii când aceste zgomote devin brusc surde sau dispar .

Aparitia primului zgomot la decomprimare marcheaza pe manometru valoarea presiunii sistolice , iar ultimul zgomot auzit , celei diastolice . Exactitatea procedeului este foarte mare , fiind depasit doar de simplitatea sa . Astfel pentru stabilirea presiunii sistolice , diferentele de masuri repetate sunt ± 3 mm Hg .

Metoda oscilometrica – Marey – a stabilit ca amplitudinea oscilatiilor peretilor arteriali este maxima atunci când presiunea pneumatica exercitata asupra acestora este egala cu presiunea medie a sângelui din aorta .

Pe acest principiu se bazeaza metoda oscilometrica de masurare a presiunii arteriale medii a sângelui , precum si a expansibilitatii arterelor .

Masurarea presiunii medii se face direct cu oscilometrul Pochon . În principiu , aparatul consta dintr-o capsula oscilometrica diferentiala : un manometru electric , a carui membrana este supusa de o parte contrapresiunii realizate în manseta pneumatica , iar pe de alta parte valorii instantanee a presiunii intraarteriale .

Practic , în vederea masurarii presiunii , se introduce aer în cele doua compartimente ale capsulei oscilometrice diferentiale , care comunica între ele si în manseta , la o presiune superioara celei sistolice .

Întrerupând comunicarea apar oscilatiile supramaximale , egale , de amplitudine mica , datorate izbirii marginii superioare a mansetei de unda pulsatila . Dupa fiecare înregistrare se restabileste comunicarea între cele doua compartimente si se evacueaza aerul , ca presiunile de o parte si de alta a membranei oscilante sa fie egale .

Decomprimând în trepte din 10 în 10 mm Hg , între valoarea 120 – 140 mm Hg apare o oscilatie de amplitudine superioara . Ea corespunde presiunii arteriale sistolice . Oscilatiile cresc în amplitudine maxima care , conform principiului Marey , corespunde presiunii arteriale medii , având valoarea de 80 – 90 mm Hg .

La limita dintre ultima oscilatie de amplitudine mai mare si urmatoarele oscilatii mici , egale între ele , se noteaza presiunea diastolica .

Masurarea presiunii arteriale este una dintre cele mai uzuale examinari medicale , practicata cel mai frecvent cu metoda ascultatorie .



Sfatul farmacistului Sfatul farmacistului
            Produse recomandate


            Alte articole Aparatul cardio-vascular
HEMOROIZII
Hemoroizii sunt vene dureroase, umflate, aflate în partea de jos a rectului sau anusului.
PALPITATIILE
Palpitatiile sunt batai de inima neregulate (sau aritmii)cauzate de boala coronariana, dezechilibre electolitice, modificari la nivelul muschiului car
CARDIOPATIA ISCHEMICA
Cardiopatia ischemica descrie imposibilitatea inimii de a pompa suficient sange in corp din cauza ingustarii arterelor coronare (care asigura necesaru
Vascularizarea Inimii
Inima primeste sângele nutritiv prin doua artere coronare : artera coronara stânga si artera coronara dreapta.
Varicele
Varicele sunt dilatari permanente, neregulate, ale venelor superficiale ale gambei.
Tromboflebita
Pentru varice si tromboflebita se fac diferite bai pentru picioare.
Tratamentul HTA
Obiectivele tratamentului sunt precise: 1. Reducerea valorilor TA catre limite normale 2. Reducerea morbiditatii si mortalitatii asociate HTA , in
Stuctura Inimii
Inima este un organ cavitar musculos , cu o structura caracteristica potrivit functiilor pe care le îndeplineste .
Reglarea sistemului circulator
Activitatea cardiovasculara trebuie adaptata permanent pentru a corespunde necesitatilor variabile de irigatie a întregului organism sau a diverselor
Pulsul Arterial
Dilatarea aortei la originea sa , cu cresterea presiunii datorita sângelui expulzat de ventricul , cuprinde sub forma unei vibratii care se propaga de
Hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala reprezinta principala cauza de mortalitate in tarile dezvoltate.
Hemoroizii
Hemoroizi sunt dilatatiile venelor situate la nivelul canalului anal si rectului inferior, pachete hemoroidale ce pot atinge dimensiuni suparatoare si
Bolile arterelor coronare
Prin boli coronariene se inteleg tulburarile produse de modificari functionale sau organice ale arterelor coronare. Din cauza frecventei si a gravitat
Boala Raynaud
Boala Raynaud este o tulburare paroxistica a circulatiei periferice, localizata, de obi­cei, la nivelul membrelor toracice, caracterizata prin apariti
Ateroscleroza
Ateroscleroza, ingustarea vaselor sangvine, este cauza atacurilor cardiace, infarcturilor si accidentelor vasculare cerebrale.

Toate articolele din secţiunea Aparatul cardio-vascular


Atenţionare!

Nu trebuie să folosiţi informaţiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau boală sau de înlocuire a medicamentelor, a tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat.
Produse recomandate
Oferte şi Reduceri

Sfatul farmacistului
Sfatul farmcistului Nidoflor intravaginal
Nidoflor intravaginal

Bună ziua, am folosit odată nidoflor crema intravaginal (nu foarte mul ... Buna ziua! Nu est eindicat sa mai folositi Nidoflor intravaginal! Cel ...

Sfatul farmcistului Logest
Logest

Sunt deja la cea de a doua folie de logest,trebuie să mă mai protejez? ... Buna ziua! Nu mai este cazul de protectie suplimentara. O abatere de ...

Sfatul farmcistului Yasmin si Serlift
Yasmin si Serlift

Buna ziua! Iau Yasmin la recomandarea medicului ginecolog. Initial mi ... Buna ziua! Cele doua medicamente pot fi asociate, insa va atrag atent ...

Sfatul farmcistului Despre Colilen ibs Aboca
Despre Colilen ibs Aboca

Va rog să-mi spuneți dacă aceste pastile mă pot aj ... Buna ziua! Da, puteti folosi Colilen IBS intrucat este indicat in sin ...