Aspergiloza este un termen folosit pentru a descrie infectia produsa de speciile genului Aspergillus. Acest grup de microorganisme este capabil sa produca un spectru larg de afectiuni: micotoxicoza (intoxicatia prin ingestia toxinelor de Aspergillus), manifestari alergice, infectii superficiale la persoanele imunocompetente, infectii localizate neinvazive la pacientii cu modificari tisulare sau obstructii generate de corpi strani, precum si infectii invazive la gazdele imunocompromise.

Antigen Aspergillus  – Negativ.

Anticorpi anti-Aspergillus fumigatus - < 1/80.

Rezultatele sunt exprimate sub forma de titru.

Pentru antigenul Aspergillus este raportata o rata de rezultate fals-pozitive de 7-14%. Numeroase alimente (paste, orez) contin galactomannan; se crede ca modificarile peretului intestinal induse de chimioterapie, iradiere sau de reactia grefa-contra gazdei (GVHD) faciliteaza transferul antigenului din lumenul intestinal in sange, fiind responsabil partial de rezultatele fals-pozitive obtinute la acest test.

Pacientii cu aspergiloza sistemica pot avea adesea serologie negativa, de aceea la acestia sunt necesare alte metode de diagnostic. Sunt posibile reactii incrucisate cu alti fungi potentiali patogeni.

Antibioticele semisintetice cum ar fi piperacilina, amoxicilina si augmentinul, care se bazeaza pe compusi naturali derivati din genul Penicillium, pot da reactii incrucisate cu anticorpii monoclonali inclusi in test. Probele care contin antigen Hitoplasma pot da de asemenea reactii incrucisate. Pe de alta parte, un rezultat negativ nu exclude o aspergiloza invaziva.

Antigen Aspergillus  – metoda imunoenzimatica (EIA).

Anticorpi anti-Aspergillus fumigatus – hemaglutinare indirecta (IHA) ; sunt detectati anticorpi totali (IgM, IgA, IgG)

Specimen recoltat - sange venos; pentru antigenul Aspergillus se poate preleva si lichid de lavaj bronhoalveolar1.

Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator1.

Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare1.

Volum proba - minim 2 mL ser sau lichid de lavaj bronhoalveolar1.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat, lipemic sau contaminat bacterian

Riscurile efectuarii acestui test sunt minimine si totusi pacientul poate lesina sau ameti in momentul introducerii acului in vena. De asemenea, locul in care a fost introdus acul poate sangera ambundent iar ulterior se poate forma o acumulare de sange, un hematom, care va rezulta intr-o vanataie. Persoanele care sunt constiente ca sufera de o afectiune care impiedica coagularea normala a sangelui trebuie sa-l informeze pe medic pentru a evita eventuale complicatii.