Analiza este utilă ca marker prognostic şi în monitorizarea leucemiei limfatice cronice, limfoamelor non-Hodgkin, leucemiilor, pentru diferenţierea pacienţilor cu mielom multiplu de cei cu MGUS (gamapatiile monoclonale cu semnificaţie nedeterminată); posibil marker prognostic în cancerul de sân şi alte tumori solide.

TK reprezintă în prezent un marker tumoral secundar util în principal pentru determinarea naturii agresive a tumorii şi pentru monitorizarea anumitor cancere şi a terapiei. A fost arătat că nivelul seric al TK1 la pacienţi cu diferite forme de cancer se corelează cu stadiul clinic al bolii, iar măsurători repetate reflectă remisiuni şi recăderi.

 2 – 7,5 U/L

Interpretarea acestui marker trebuie făcută numai în asociere cu evaluarea statusului clinic deoarece trebuie excluse alte cauze nespecifice de niveluri serice crescute: infecţii virale, în special herpes simplex şi zoster, boli autoimune, boli granulomatoase benigne (sarciodoză, hepatita cronică) şi, în mod particular, anemia pernicioasă.

O limitare a măsurării activităţii TK1 este variaţia substanţială a valorilor între pacienţi. Astfel modificări în activitatea TK1 serice sunt utile ca marker prognostic numai comparate cu probele anterioare ale pacientului, un nivel de bază trebuind să fie stabilit pentru fiecare pacient

 Se foloesete metoda imunochimică cu detecţie prin chemiluminiscenţă (CLIA).

Sangele venos se recolteaza pe nemancate.

Riscurile efectuarii acestui test sunt minimine si totusi pacientul poate lesina sau ameti in momentul introducerii acului in vena. De asemenea, locul in care a fost introdus acul poate sangera ambundent iar ulterior se poate forma o acumulare de sange, un hematom, care va rezulta intr-o vanataie. Persoanele care sunt constiente ca sufera de o afectiune care impiedica coagularea normala a sangelui trebuie sa-l informeze pe medic pentru a evita eventuale complicatii.