Indicatii: Tratament in anumite manifestari ale hipertrofiei benigne de prostata, mai cu seama: in cazul in care interventia chirurgicala, dintr-un motiv sau altul, trebuie intarziata;

in cursul cresterilor evolutive ale prostatei, cind simptomatologia este mai ampla, cu atat mai mult cu cat pacientul este mai in varsta.

Actiune terapeutica
Farmacodinamice: alfuzosin este un antagonist selectiv al receptorilor a1 adrenergici postsinaptici. Studiile in vitro au confirmat specificitatea alfuzosinului pentru receptorii a1 situati la nivelul trigonului vezical , al uretrei si al prostatei. In vivo la animal, alfuzosinul diminueaza presiunile uretrale si, deci, rezistenta la fluxurile mictionale. Clinic, in hipertrofia benigna de prostata, aparitia si intensitatea manifestarilor functionale urinare nu sunt legate numai de volumul prostatei, ci si de tonusul nervos simpatic care, prin stimularea receptorilor a1 adrenergici postjonctionali, antreneaza o crestere a tensiunii fibrelor musculare netede ale cailor urinare inferioare in general, si in special, a tensiunii fibrelor musculare din tesutul stromal prostatic.

Clorhidrat de alfuzosin 2,5 mg. Excipienti q.s. ad 1 comprimat.

Farmacocinetice: concentratia plasmatica maxima este obtinuta in aproximativ 1-2 ore dupa administrare. Timpul de injumatatire plasmatica aparenta este de 4 - 6 ore. Alfuzosin este legat de proteinele plasmatice in proportie de 90%. Este foarte bine metabolizat si eliminat in special prin fecale. Nici unul dintre metaboliti nu are activitate farmacodinamica . La subiectii in varsta, absorbtia este mai rapida, iar concentratiile maxime mai mari. La acesti pacienti, biodisponibilitatea poate fi marita, dar semiviata de eliminare ramane neschimbata. La pacientii cu insuficienta renala, cu sau fara dializa, volumul de distributie si clearance -ul alfuzosinului se maresc datorita unei cresteri a fractiei libere. Insuficienta renala, chiar severa, nu este agravata de catre alfuzosin. In cazul unei insuficiente cardiace cronice, farmacocinetica alfuzosinului nu este modificata.

Doze si mod de administrare
Comprimatul trebuie inghitit fara a fi sfaramat. Posologia uzuala este 1 comprimat de 3 ori pe zi. Ca precautie sistematica, la pacientul varstnic (peste 65 de ani), tratamentul trebuie sa inceapa cu 1 comprimat dimineata si seara, dupa care sa se creasca posologia, in functie de toleranta si de raspunsul clinic, fara a depasi, insa, doza maxima de 4 comprimate (10 mg) pe zi.

Contraindicatii
Hipersensibilitate la produs, antecedente de hipotensiune ortostatica, asociere cu alte 1-blocante.

Masuri de precautie
Atentionari: la unii subiecti, printre care cei cu tensiune arteriala crescuta, tratati cu medicamente antihipertensive (antagonisti de calciu), poate interveni o hipotensiune ortostatica in orele care succed administrarii medicamentului. In acest caz, bolnavul trebuie asezat in pozitie culcata, pana la disparitia completa a simptomelor. Aceste fenomene sunt trecatoare si nu impiedica, in general, continuarea tratamentului, daca se adapteaza posologia.
Precautii la administrare: la bolnavul care prezinta o hipersensibilitate la 1-blocante; se impune o anumita prudenta la subiectii tratati cu antihipertensive, alfuzosin posedand o activitate antihipertensiva.
Xatral nu va fi prescris singur la coronarieni: tratamentul specific al insuficientei coronariene va fi continuat. In cazul reaparitiei sau agravarii unui angor, tratamentul cu Xatral va fi intrerupt.
La pacientii peste 65 de ani, este recomandat sa nu se depaseasca doza de 10 mg pe zi.

Reactii adverse
Efectele nedorite cel mai des observate la bolnavii tratati cu alfuzosin sunt urmatoarele: tulburari digestive, tendinte lipotimice.
Mult mai rar, au fost semnalate: senzatie de uscaciune a gurii, tahicardie , dureri toracice, astenie, somnolenta, eruptii cutanate, prurit, inrosirea pielii. La bolnavii cu hipertensiune tratati cu alfuzosin s-au observat uneori: palpitatii, hipotensiune ortostatica, edeme.