Recuperare parolă   Nu aveţi cont? Cont nou   Cum Comand   Contact
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Desfasurarea digestiei
Prima pagină » Articolele PCFarm.ro » Totul despre ULCER » Desfasurarea digestiei

Desfasurarea digestiei


  Secţiunea: Totul despre ULCER

Procesul digestiv este controlat de sistemul nervos autonom (involuntar).
Acesta regleaza peristaltismul intestinal, de asemenea secretia enzimelor si a hormonilor cu rol in digestie.
Simpla inghitire a unor alimente declanseaza tot felul de activitati complicate, unele din ele incep chiar inainte ca alimentele sa ne atinga limba. De exemplu, gandul la mancare, vederea sau mirosul ei pun in miscare mecanismele complicate ale intregului segment superior al tubului digestiv. Glandele salivare incep sa secrete saliva care ajuta la umectarea alimentelor si mai usoara lor inghitire. Totodata, ea ne permite sa simtim gustul si sa apreciem aroma acestora.
In gura se produc foarte putine din modificarile chimice necesare pentru absorbtia substantelor nutritive. Acest proces are loc intr-o etapa mult mai tarzie a procesului digestiv.
O data ce hrana a fost mestecata si inghitita, ea se misca in jos, spre stomac, gratie peristaltismului. Abia in stomac incepe cu adevarat procesul de digestie.
Cand alimentele ajung in stomac, muschii acestuia incep sa le amestece si sa le fragmenteze in portiuni tot mai mici. Astfel se creeaza conditii ca, la nivelul duodenului, sa inceapa scindarea mai avansata si absorbtia lor. In stomac alimentele se misca tot timpul, astfel incat diferitele sucuri digestive din acesta sa poata veni in contact cu fiecare particica de hrana.
Peretii stomacului abunda in glande care secreta trei substante cu rol deosebit de important in procesul digestiv.

Stomacul nostru functioneaza 24 de ore din 24. Chiar si noaptea, cand dormim, mecanismele secretorii ale corpului nostru isi continua activitatea, la un nivel foarte scazut. Prin urmare, stomacul nostru este totdeauna pregatit sa digere hrana, pe care, eventual, o primeste.
De aceea, chiar si vederea sau mirosul alimentelor pot declansa secretia sucurilor digestive. Nervul vag este un nerv cranian, care, iesind din creier in zona cefei, merge de-a lungul esofagului si ajunge la stomac. Acest nerv este raspunzator pentru secretia acida a stomacului. El transmite comanda creierului catre stomac si direct celulelor parietale si celor producatoare de pepsina, declansandu-le procesul secretor. Acelasi nerv controleaza mo-tilitatea gastrica (miscarile stomacului).
In procesul de digestie intervin diferite mecanisme de siguranta; daca acestea nu functioneaza, stomacul se va vedea in situatia de a forma si secreta continuu compusi acizi, chiar atunci cand acestia nu sunt necesari.
Pe masura ce ne astamparam foamea, nervul vag diminueaza si apoi opreste transmiterea comenzilor creierului catre stomac. Cand stomacul se goleste de alimentele solide si lichide, presiunea peretilor lui scade. Cu alte cuvinte, stomacul incepe sa se simta mai putin plin si nu va mai declansa secretia sucurilor digestive si a acizilor.
In acelasi timp, acidul secretat de stomac acopera celulele G si anihileaza mesajul lor chimic. Acest proces de tip feedback actioneaza mai curand ca un pilot automat sau ca un termostat.
Un alt mecanism de siguranta, din cursul digestiei, consta in aceea ca imediat dupa ce continutul gastric a ajuns in portiunea superioara a intestinului subtire, acizii si grasimile trimit mesaje inapoi, catre stomac, impunand incetinirea activitatii. Acest semnal se concretizeaza prin secretia catorva hormoni de catre celulele ce captusesc duodenul, prima portiune a intestinului subtire.
Alimentele partial digerate formeaza asa-numitul chim. Acesta trece din stomac in duoden, portiune intestinala de aproximativ 30 cm lungime, in forma de potcoava.
Duodenul este locul de intalnire a trei organe, si anume, stomacul, canalul hepatic (care aduce bila, secretata de ficat) si canalul pancreatic (care adauga enzime pancreatice la amestecul eliminat din stomac). Acesti fermenti ajuta la digestia proteinelor si a grasimilor, furnizand, de asemenea, un compus alcalin in forma lichida. Acesta din urma actioneaza exact la fel ca bicarbonatul de sodiu alimentar din comert, neutralizand acizii care trec din stomac. Bila si enzimele pancreatice sunt, de asemenea, intens alcaline. Prin neutralizarea chimului foarte acid, duodenul este aparat de ulceratie si inflamatie.
Neutralizarea continutului gastric este un proces complicat, care se realizeaza prin conlucrarea unor anumiti hormoni, cunoscuti si sub denumirea de mesageri chimici ai corpului nostru.
Cand duodenul descopera prezenta acidului clorhidric si a unor aminoacizi, secreta doi hormoni direct in sange. Cel dintai, secretina, trimite un mesaj pancreasului sa furnizeze apa si bicarbonat. Totodata ii semnalizeaza stomacului sa-si opreasca formarea si secretia de acid.
Al doilea hormon, colecistokinina, ii comunica pancreasului sa produca si sa trimita continuu enzime digestive din cele trei grupe mai importante. In acelasi timp, colecistokinina stimuleaza contractia veziculei biliare si eliminarea bilei in duoden, prin canalul coledoc. Bila actioneaza ca un detergent, transformand grasimile in mici picaturi.
Asadar, duodenul da nastere unor mesageri chimici care revin la stomac prin intermediul sangelui. Acestia comunica stomacului sa-si incetineasca secretia de acizi si semnalizeaza veziculei biliare si pancreasului sa adauge fermentii lor digestivi la chimul care continua sa avanseze prin intestinul subtire, datorita undelor peristaltice (contractiilor musculaturii intestinale).
Aproape toate componentele hranei noastre solide si lichide sunt absorbite din intestinul subtire dupa ce au fost scindate in particule foarte fine. Tot aici, fluidele secretate chiar de intestin sunt reabsorbite in corp.
Intestinul subtire depune un efort considerabil. Daca adunam saliva, secretiile gastrice acide, bila si sucul pancreatic si, de asemenea, fluidul secretat de celulele intestinale, rezulta ca, in fiecare zi, trec in jos prin intestin 9-10 litri de chim. Din aceasta cantitate cam 9/10 sunt reabsorbite in portiunea inferioara a intestinului.
Acest proces, aparent de lunga durata, este, in realitate, foarte rapid. Continutul gastric, partial digerat, incepe sa se elimine din stomac cu promptitudine; aproape jumatate din acesta este evacuat la 1-11/2 ore dupa ingestia hranei, iar dupa trei ore stomacul este aproape gol, durata depinzand, in parte, de continutul in grasimi al alimentelor.
Stomacul si duodenul sunt implicate in digestie prin scindarea alimentelor. Absorbtia apei si a substantelor nutritive in torentul circulator are loc initial in jejun si ileon. Aici moleculele mici, rezultate din scindarea proteinelor, a glucidelor si a lipidelor, inclusiv a vitaminelor si a apei, patrund in celulele care captusesc intestinul subtire. Aceste molecule sunt apoi trimise in tot corpul prin vasele sanguine si limfatice.
Dupa ce au avut loc toate aceste procese, reziduurile se strecoara in intestinul gros, unde apa este reabsorbita in proportie de 90 la suta. Restul se acumuleaza in rect si, in cele din urma, se elimina prin anus. Intregul proces, de la prima muscatura pana la ultima miscare intestinala, poate dura doua, pana la trei zile.


Sfatul farmacistului Sfatul farmacistului
            Produse recomandate


            Alte articole Totul despre ULCER
Refacerea dupa interventia chirurgicala a bolnavului de ulcer
In functie de tipul de interventie chirurgicala va fi nevoie de diferite intervale de timp pentru recuperarea fortelor de catre organism.
Schimbarea stilului de viata al pacientului cu ulcer
Regimul alimentar Desi exista prea putine dovezi ca mancarea poate provoca aparitia unui ulcer, nu incape indoiala ca o data ce acesta a aparut, anum
Tehnici chirurgicale noi in tratamentul ulcerului
Majoritatea gastrochirurgilor prefera sa evite gastrectomia si vagotomia.
Vagotomia
Vagotomia consta in sectionarea nervului vag, care porneste din creier si coboara la stomac.
Gastrectomia
Gastrectomia consta in excizia portiunii de stomac in care este localizat ulcerul, zona in care, de obicei, se produc hemoragia si perforatia.
Obstructia – complicatie a ulcerului
Daca un ulcer este localizat la nivelul pilorului sau in vecinatatea acestuia (la polul inferior al stomacului), pilorul poate fi inflamat si ingustat
Perforatia – complicatie a ulcerului
Aceasta complicatie este mai putin frecventa decat hemoragia, gravitatea ei fiind cel putin egala, daca nu chiar mai mare decat a hemoragiei.
Hemoragia – complicatie a ulcerului
Hemoragia este cea mai raspandita complicatie a ulcerului. Peretii stomacului si ai duodenului sunt din abundenta vascularizati, atat cu artere, cat s
Verificarea eradicarii Helicobacter pylori
Dupa o terapie dubla sau tripla, pacientul va reveni la medicul sau curant sau la specialist, la 4-6 saptamani de la inceperea tratamentului.
Eradicarea Helicobacter pylori
Se considera ca H. pylori este responsabil de aparitia a 95 la suta din totalul ulcerelor duodenale si de 75-80 la suta din ulcerele gastrice.
Alte medicamente utilizate in ulcer
Pe langa antiacide, antagonisti H2 si inhibitori ai pompei protonice, dispunem de o serie de alte preparate antiulceroase.
Inhibitorii pompei protonice
Paralel cu antagonistii H2 s-a realizat un nou tip de medicamente destinate tratamentului antiulceros.
Antagonistii receptorilor H2
La mijlocul anilor 1970, o noua clasa de medicamente, numite antagonistii receptorilor H2 a revolutionat tratamentul bolii ulceroase.
Antiacidele
Multi ani antiacidele au constituit principalul tratament al ulcerului. Se spune ca utilizarea oficiala a antiacidelor a inceput in 1856,
Orientari terapeutice actuale in ulcer
Depistarea H. pylori a influentat covarsitor conceptiile actuale despre boala ulceroasa.

Toate articolele din secţiunea Totul despre ULCER


Atenţionare!

Nu trebuie să folosiţi informaţiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau boală sau de înlocuire a medicamentelor, a tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat.
Produse recomandate
Oferte şi Reduceri

Sfatul farmacistului
Sfatul farmcistului Nidoflor intravaginal
Nidoflor intravaginal

Bunã ziua, am folosit odatã nidoflor crema intravaginal (nu foarte mul ... Buna ziua! Nu est eindicat sa mai folositi Nidoflor intravaginal! Cel ...

Sfatul farmcistului Logest
Logest

Sunt deja la cea de a doua folie de logest,trebuie sã mã mai protejez? ... Buna ziua! Nu mai este cazul de protectie suplimentara. O abatere de ...

Sfatul farmcistului Yasmin si Serlift
Yasmin si Serlift

Buna ziua! Iau Yasmin la recomandarea medicului ginecolog. Initial mi ... Buna ziua! Cele doua medicamente pot fi asociate, insa va atrag atent ...

Sfatul farmcistului Despre Colilen ibs Aboca
Despre Colilen ibs Aboca

Va rog să-mi spuneți dacă aceste pastile mă pot aj ... Buna ziua! Da, puteti folosi Colilen IBS intrucat este indicat in sin ...