Recuperare parolă   Nu aveţi cont? Cont nou   Cum Comand   Contact
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Diagnosticul clinic al Heomoragiilor Digestive
Prima pagină » Articolele PCFarm.ro » Aparatul digestiv » Diagnosticul clinic al Heomoragiilor Digestive

Diagnosticul clinic al Heomoragiilor Digestive


  Secţiunea: Aparatul digestiv

Anamneza trebuie sa precizeze : daca bolnavul sufera de o boala cunoscuta cu potential hemoragic (ulcer , ciroza) , daca a utilizat recent medicamente care pot genera o gastrita hemoragica (aspirina , antiinflamatorii , cortizonice) , daca sufera de boli cronice care pot agrava prognosticul hemoragiei (insuficienta hepatica , insuficienta cardiaca , insuficienta pulmonara , diabet) .
Examenul obiectiv aduce date utile :

• examenul tegumentelor si mucoaselor pot evidentia : stigmatele cirozei , petesii sau echimoze în diatezele hemoragice ; culoarea ,,galben – pai” caracteristica neoplaziilor , adenopatie periferica ce orienteaza diagnosticul spre leucemie sau limfom , metastaze ale unui cancer gastric sau colic

• examenului abdomenului poate decela : împastare epigastrica daca hemoragia se datoreaza unui ulcer gastric ; semnele locale ale hipertensiunii portale (ficat palpabil , spenomegalie , venectazii în ,,cap de meduza” , ascita) masa tumorala palpabila epigastrica sugerând un cancer gastric sau un anevrism de aorta ; splenomegalia izolata a carei cauza poate fi o hipertensiune portala segmentala tromboza a venei splenice , un limfom malign sau o leucemie .

• examenul ORL exclude sursa nazo – faringiana dintre cauzele unei false hemoragii superioare .

Este obligatoriu efectuarea tuseului rectal care pe lânga aprecierea mucoasei rectale a tonicitatii sfincterului , va recolta materii fecale pentru a vedea daca este sau nu un scaun melenic . Se cauta de asemenea prezenta hemoroizilor simptomatici (din hipertensiunea portala sau tumori rectale ) .

Diagnosticul pozitiv al hemoragiilor digestive superioare se bazeaza pe prezenta semnalelor de exteriorizare ale hemoragiei si a semnelor de hipovolemie si anemie acuta .

Diagnostic de laborator

Principalele explorari de laborator care se efectueaza în HDS se refera la :

• investigatii hematologice

• investigatia functiei hepatice

• investigatii functiei renale

a) Investigatii hematologice

• Hemoleucograma – se efectueaza obligatoriu în urgenta , ea putând furniza date asupra gravitatii hemoragiei precum si asupra raspunsului organismului la terapia administrata , trebuie repetata zilnic si uneori de mai multe ori pe zi . Dintre componentele hemoleucogramei cu semnificatie pentru HDS sunt:

Hematocrit – valoarea lui se modifica dupa 30 min. de la debutul hemoragiei deoarece în HDS se pierde sânge integral

• Valoarea normala a hematocritului este : 45 % * 5la barbati ; 41 % *5 la femei .

• Dozarea hemoglobinei – hemoglobina este constant scazuta în HDS ; valoarea normala : la barbat 15 *2 gr.% ; la femei 12 * 2 gr.%

• Numarul reticulocitelor – normal este 5 – 15 % . Testul se efectueaza dupa oprirea hemoragiei pentru a afla raspunsul medular la pierderea de sânge .

Numarul reticulocitelor creste dupa hemoragie .

Teste de coagulare

În hemoragia digestiva superioara sunt obligatorii efectuarea urmatoarelor explorari :

• Timp de sângerare (2 – 5 min)

• Timp de coagulare (4 – 6 min)

• Timp Quick (12 – 15 sec)

• Timp Howel (10 – 12 sec)

• Numarul trombocitelor (150 000 – 400 000 / mm 2 )

• Fibrinogenul (200 – 400 %)

Tulburarile de coagulare sunt rar cauze de hemoragii digestive superioare dar ele pot întretine si agrava hemoragia .

b) Investigatia functiilor hepatice

Pentru testarea functiilor hepatice se efectueaza :

• Mucoproteinele serice – valori normale 40 – 70 mg.% ; ele scad în afectiunile hepatocelulare si în traumatismele hepatice .

• Transaminaze : TGO (2 – 20 U.I.) si TGP (2 – 25 U.I.); valorile crescute semnifica existenta unui proces de citoliza

• Bilirubinemia – totala cu valori normale 0,8 – 1 mg. ; si bilirubina directa conjugata normal 0 – 0,4 mg.% si cea indirecta cu valori normale 0,2 – 0,7 mg,%. Cresterea bilirubinei în HDS poate semnifica prezenta unei boli hepatice ; sau insuficienta hepatica preexistenta .

• Colinesteraza serica – cu valori normale cuprinse între 0,7 – 2,4 delta ph/ora . Valorile crescute semnifica o actiune hepatocelulara , dar ea trebuie coroborata cu alte investigatii deoarece mai este scazuta si în alte boli , care evolueaza cu hipoalbuminemie

• Sideremia – cu valori normale : 115 – 117 ug % la barbati ; 90 – 145 ug%, la femeie . Valorile scazute semnifica de obicei o afectare hepaticoacuta .

• Amoniemia – valoare normala 10 – 20 mg.% ; valori crescute se înregistreza în hepatita cronica si ciroza , când se produce o hemoragie de cauza variceala valorile se mentin normale daca hemoragia are o alta cauza , de ex. ulcer

c) Investigatia functiei renale

La bolnavii cu hemoragii digestive superioare investigatia functiilor renale se refera la urmatoarele explorari :

• Ureea sangvina – normal peste 20 – 40 mg % este constant crescuta în HDS cresterea valorica în dinamica arata continuarea hemoragiei sau posibilitatea unei recidive

• Creatina – cu valori normale de 0,6 – 1,2 mg % ; la început are valori normale în HDS , dar poate sa creasca ca expresie a scaderii filtrarii glomerulare , secundar hipovolemiei acute .

• Inograma serica :

• Sodiul – valori normale 135 – 145 mEq % , valoarea scade odata cu reducerea volumului circulant

• Potasiul – normal 3,5 – 4,5 mEq % ; în HDS hipopotasemia se instaleaza în urma varsaturilor , iar hiperpotasemia apare odata cu instalarea insuficientei renale .

• Cloruri – cu valori normale 98 – 110 mEq scade constant atunci când bolnavul cu HDS varsa .

• Modificarile echilibrului acido – bazic – acidoza metabolica se instaleaza datorita scaderii bicarbonatului plasmatic (valori normale 22 – 27 mEq / l) , alcaloza metabolica (bicarbonatul plasmatic > 27 mEq / l) este indusa de varsaturile abundente care preced hemoragia .

Investigatii imagistice

In hemoragiile digestive superioare pentru diagnosticul pozitiv si etiologic se impun o serie de investigatii ca :

• Endoscopia digestiva

• Examenul radiologic eso – gastro – duodenal cu substanta de contrast

• Arteriografia selectiva

• Scintigrama cu hematii marcate

• schenoportografia

Endoscopia reprezinta metoda de electie în diagnosticul de urgenta al HDS . Momentul optim de examinare endoscopica este 12 – 24 ore de la debutul hemoragiei . Exista o singura contraindicatie : bolnavii cu sângerari severe exanghinati , la care caracterul de maxima urgenta al interventiei chirurgicale în scop de hemostaza nu lasa timpul necesar investigatiei endoscopice .

Daca endoscopia se efectueaza în timpul sângerarii se deosebesc :

• sângerare punctiforma – reprezinta sângerare într-un singur punct al mucoasei

• pata hemoragica – este sângerarea mucoasei digestive pe o zona cu diametrul între 1 si 5 cm

• sângerare difuza a mucoasei – este o sângerare pe o arie mai mare , realizând aspectul de mucoasa ‚‚care plânge'' .

Daca endoscopia se efectueaza dupa oprirea hemoragiei se observa :

• prezenta de gheaguri sangvine care pot fi situate în lumen , pot fi aderente la un vas rupt sau în baza ulcerului

• petesii care se datoreaza dilatatiei capilarelor de la nivelul mucoasei sau hemoragiilor capilare submucoasei

• sufuziunea sangvina este o hemoragie produsa în interiorul mucoasei

• eroziuni hemoragice - sunt solutii de continuitate lineare sau ovalare ale mucoasei , acoperite de cruste rosii maronii

• ulceratia simpla (boala Dieulafoy) este o leziune hemoragica situata sub cardial si semnifica o malformatie vasculara sângerânda

• vase vizibile – pot fi situate la baza ulcerului , nu dispar la spalare , sunt acoperite uneori de cheaguri sangvine si pot seminifica posibilitatea unei recidive hemoragice

Pe baza aspectelor endoscopice coroborate cu evolutia ulterioara a hemoragiei Forrest , alcatuieste o valoare prognostica .

Clasificarea Forrest

F Ia – sângerare în jet , origine arteriala

F Ib – scurgere lenta , nepulsatila a sângelui dintr-o leziune

F IIa – vase vizibile

F IIb – cheag aderent

F IIc – baza de culoare neagra a leziunii

F III – stigmat de sângerare

În stadiile F Ia , F IIa si F IIb exista posibilitatea recidivei hemoragiei si este întâlnita mortalitatea cea mai crescuta .

Examenul radiologic : Examenul radiologic baritat eso – gastro – duodenal a constituit pâna la introducerea endoscopiei , examenul paraclinic de baza în diagnosticul HDS .

Poate depista sursa hemoragiilor digestive superioare în 80 – 85 din cazuri .

Momentul optim al examinarii este dupa 48 – 72 ore de la oprirea hemoragiei .

Arteriografia selectiva de trunchi celiac si / sau artera mezenterica superioara . Este indicata în urmatoarele situatii :

• când endoscopia este neconcludenta , iar scintigrafia nu poate preciza sursa de sângerare

• la bolnavii cu leziuni decelate endoscopic la care tratamentul chirurgical este contraindicat

• pentru tratament prin una din metodele de hemostaza angiostatica .

Momentul explorarii presupune o sângerare activa .

Scintigrafia utilizeaza trasori radioactivi intravasculari capabili sa localizeze sursa si sediul sângerarii . Are urmatoarele avantaje :

• este neinvaziva putând fi aplicata la bolnavii la care endoscopia si arteriografia nu se poate efectua

• poate decela hemoragii intermitente si poate evidentia hemoragii cu rata foarte mica de sângerare

• nu are contraindicatii cu exceptia femeii gravide

• poate oferii relatii importante pentru explorarea angiografica , endoscopica si interventia chirurgicala

Splenortografia are indicatii limitate , pentru evidentierea arborelui portal în vederea unei derivatii porto – cave


Sfatul farmacistului Sfatul farmacistului
            Produse recomandate


            Alte articole Aparatul digestiv
Importanta bacteriilor
Imi dau seama că nu e un tip de subiect care sa-ti fi atras atentia in mod deosebit, dar te-ai intrebat vreodata cat de mult ajutor iti pot oferi
Sindromul de colon iritabil (SCI)
Aceasta este una din cele mai raspandite afectiuni ale tubului digestiv in Occident, afectand una din cinci femei si un barbat din douazeci in Marea B
Ulcerul
Un ulcer este un fel de crater în tesutul care înveleste una din suprafetele corpului sau în membranele mucoase protectoare ce captusesc multe parti a
Simptomatologia Hemoragiilor Digestive
Hemoragiile digestive superioare includ doua categorii de semne clinice :
Simptome in Hepatitele Virale Acute
Hepatita virala este o boala infectioasa, ce cuprinde toate perioadele obisnuite întâlnite într-o boala infectioasa si anume:
Pancreatita cronica
Pancreatita cronica este o afectiune inflamatorie persistenta a pancreasului, caracterizata prin fibroza (cicatrizarea) si modificarea tesutului gland
Litiaza biliara
Litiaza biliara se manifesta prin dureri in partea dreapta a abdomenului, imediat sub rebordul costal, care pot iradia in umarul drept sau in spate sp
Hepatita Acuta Virala
Hepatita acuta virala este o boala infectioasa si transmisibila, produsa de virusuri extrem de mici care patrund în organismul uman pe cale digestiva
Hepatita cronica
Hepatita cronica apare atunci cand virusul persista in organism. Medicii spun ca 30 la suta sunt purtatori sanatosi, 40 la suta fac o hepatita cronica
Hemoragiile digestive inferioare
Hemoragiile digestive anterioare sunt definite ca eliminarea de sânge prin anus , sursa hemoragiei fiind situata în partea distala a tubului digestiv
Gravitatea Hemoragiei Digestive
Gravitatea unei hemoragii digestive superioare depinde de :
Gastrita
Gastritele reprezinta un grup de afectiuni simptomatice sau asimptomatice, produse de variati factori etiologici si definite prin leziuni inflamatorii
Forme clinice in Hepatitele Virale
În afara de forma obisnuita de boala, hepatita mai poate lua urmatoarele forme:
Fiziopatologia hemoragiilor digestive
În urma pierderilor de sânge în tubul digestiv apar din partea organismului doua tipuri de modificari fiziopatologice :
Esofagita de reflux
Boala de reflux gastroesofagian constituie o entitate clinica independenta, cauzata de mecanisme complexe de perturbare a motilitatii tractului digest

Toate articolele din secţiunea Aparatul digestiv


Atenţionare!

Nu trebuie să folosiţi informaţiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau boală sau de înlocuire a medicamentelor, a tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat.
Produse recomandate
Oferte şi Reduceri

Sfatul farmacistului
Sfatul farmcistului Nidoflor intravaginal
Nidoflor intravaginal

Bună ziua, am folosit odată nidoflor crema intravaginal (nu foarte mul ... Buna ziua! Nu est eindicat sa mai folositi Nidoflor intravaginal! Cel ...

Sfatul farmcistului Logest
Logest

Sunt deja la cea de a doua folie de logest,trebuie să mă mai protejez? ... Buna ziua! Nu mai este cazul de protectie suplimentara. O abatere de ...

Sfatul farmcistului Yasmin si Serlift
Yasmin si Serlift

Buna ziua! Iau Yasmin la recomandarea medicului ginecolog. Initial mi ... Buna ziua! Cele doua medicamente pot fi asociate, insa va atrag atent ...

Sfatul farmcistului Despre Colilen ibs Aboca
Despre Colilen ibs Aboca

Va rog să-mi spuneți dacă aceste pastile mă pot aj ... Buna ziua! Da, puteti folosi Colilen IBS intrucat este indicat in sin ...