Recuperare parolă   Nu aveţi cont? Cont nou   Cum Comand   Contact
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Oferte Articole Prospecte Reţete cosmetice Analize medicale Sfatul farmacistului Sustine VATRA
Simptomele psihotice in Dementa Alzheimer
Prima pagină » Articolele PCFarm.ro » Afectiuni ale sistemului nervos » Simptomele psihotice in Dementa Alzheimer

Simptomele psihotice in Dementa Alzheimer


  Secţiunea: Afectiuni ale sistemului nervos

Simptomele psihotice in Dementa Alzheimer

Ideile delirante
Ideile delirante sunt convingeri, idei false, de nezdruncinat, în care pacientul crede indiferent de dovezile contrare care i se aduc. Cele mai frecvent întâlnite sunt:
- ideea ca persoanele din jur vorbesc despre pacient
- idei de furt – bolnavul este convins ca lucrurile îi sunt furate sau ascunse; de multe ori, astfel de convingeri apar ca urmare a tulburarilor de memorie (pacientul uita complet unde si-a pus lucrurile si îi acuza pe ceilalti ca i le-au luat)
„chiriasul fantoma”- ideea ca în casa mai locuiesc si alte persoane; poate sa apara din cauza halucinatiilor vizuale reprezentând oameni
convingerea pacientului ca este persecutat, ca i se vrea raul
idei de abandon – bolnavul crede ca urmeaza sa fie parasit de familie, alungat din propria casa; exista însa si situatii în care asemenea idei au o baza reala (este vorba despre cazurile de abuz al vârstnicilor)
idei delirante de gelozie – convingerea ca sotul/sotia are o legatura extraconjugala (un exemplu este cel al pacientei Auguste D., caz în care boala a debutat cu astfel de idei – era convinsa ca sotul are o legatura cu o vecina); ele pot sa apara si datorita halucinatiilor vizuale (bolnavul vede oameni straini în casa)

Pentru a considera o astfel de idee a pacientului ca fiind deliranta, este nevoie ca ea sa fie repetata în mai multe ocazii si pe o perioada mai lunga de timp. Este necesar ca ideile delirante sa fie diferentiate de afirmatiile pe care pacientii cu dementa le fac pentru a masca faptul ca uita (care li se pare stânjenitor). De exemplu, o persoana cu dementa poate afirma la un moment dat ca nu îsi gaseste poseta si ca probabil i-a fost furata de unul dintre membrii familiei. Întrebata, admite ca este posibil sa o fi uitat in parcul in care tocmai s-a plimbat, ceea ce indica faptul ca nu este vorba de o idee de tip delirant.

Un alt exemplu: un bolnav cu dementa Alzheimer uita ca a terminat de mâncat, acuzându-si sotia ca i-a furat mâncarea, fara a putea fi convins de contrariu. Totusi, afirmatia a fost facuta o singura data, nemaifiind repetata ulterior si nu constituie prin urmare o idee deliranta.

Halucinatiile

Halucinatiile reprezinta perceptii anormale, care apar în absenta unui obiect real – de exemplu pacientul vede pe peretele gol imaginea unui om (spre deosebire de iluzii, care sunt perceptii anormale ale unor stimuli care exista în realitate – pacientul priveste un tablou de pe perete si afirma ca persoana din tablou se misca).
În demente, halucinatiile sunt cel mai frecvent de doua tipuri, vizuale si auditive. Pacientii vad de obicei imagini de oameni sau animale, dar pot afirma ca vad si pete de diverse culori (în absenta unor tulburari de vedere), litere sau cifre. În ceea ce priveste halucinatiile auditive, un exemplu sugestiv este cel al unei paciente în vârsta de 67 de ani care a fost adusa la spital de familie pentru ca începuse sa aiba pierderi de memorie si afirma ca o aude pe mama ei decedata, care vorbeste cu ea (diagnosticul stabilit ulterior fiind cel de boala Alzheimer). Unii bolnavi au halucinatii auditive mult mai simple (de exemplu sustin ca aud diverse zgomote).

Falsele recunoasteri

Pacientii pot sa afirme ca sotul/sotia sau un alt membru al familiei a fost înlocuit de o alta persoana, asemanatoare din punct de vedere fizic (bolnavul vizitat la spital de sotie îi spune acesteia „Tu nu esti sotia mea, semeni cu ea dar nu esti sotia mea. Unde este ea? Unde au dus-o? Vreau sa vina sa ma vada”). O asemenea identificare deliranta trebuie deosebita de situatiile în care, din cauza pierderii memoriei, bolnavii nu îsi mai amintesc identitatea persoanelor apropiate si nu le recunosc (un alt pacient îsi întreaba sotia „Cine esti?”; ulterior, vizitat de cumnata sa, o întreaba „Tu esti sotia mea?”). Astfel de identificari delirante se pot referi si la obiecte, nu doar la persoane („Unde este cana mea? Ati înlocuit-o cu alta, asta nu e a mea de acasa”).
Bolnavii cu dementa pot sa nu îsi mai recunoasca propria imagine din oglinda, crezând ca este vorba de o persoana diferita. Întrucât multi dintre ei au tendinta de a pleca de acasa, existând riscul de accidente sau ratacire, o oglinda montata pe usa din hol împiedica de multe ori astfel de evenimente (pacientii considera ca mai este cineva în hol si se întorc din drum).
În mod similar, acesti bolnavi pot considera drept reale imaginile pe care le vad la televizor. De exemplu, o pacienta a devenit foarte agitata si speriata privind un film care continea o scena în care un barbat înarmat cobora pe scara interioara a unei case. Ea striga „Ajutor! O sa intre în camera si o sa ne omoare!”. La fel, fotografiile din carti sau ziare pot fi considerate ca fiind reale, iar persoanele reprezentate în astfel de fotografii ca aflându-se în momentul respectiv în camera.

Tulburarile de dispozitie

Depresia

Pacientii cu dementa Alzheimer pot prezenta în cadrul bolii si depresie. Este posibil ca acesti bolnavi sa devina nelinistiti, agitati (mai ales daca au si anxietate intensa), sa nu mai manânce sau sa înceapa sa îsi paraseasca din ce în ce mai putin camera, petrecându-si cea mai mare parte a timpului singuri. Adesea, ei se trezesc dimineata foarte devreme, plâng des si îsi pierd interesul pentru activitatile pe care le faceau totusi anterior (de exemplu, nu mai sunt interesati sa se uite la televizor sau sa îsi petreaca timpul cu familia sau prietenii).

Hipomania

Apare mult mai rar decât depresia la pacientii cu boala Alzheimer, acestia devenind euforici, iritabili, exagerat de activi (se plimba tot timpul, nu pot sta într-un loc), dormind mult mai putin; este de asemenea posibil sa aiba un comportament social, sexual inadecvat, dezinhibat, deranjându-i pe cei din jur.


Sfatul farmacistului Sfatul farmacistului
            Produse recomandate


            Alte articole Afectiuni ale sistemului nervos
Ce medicamente te fac sa te simti obosit?
Te-ai astepta sa te simti obosit daca cand iei un somnifer, dar si alte tipuri de medicamente pot cauza somnolenta, de asemenea. Oboseala este unul d
Uleiuri esentiale care ne imbunatatesc starea de spirit
Cand spiritul este senin, corpul sanatos functioneaza perfect. Aromaterapia, asociata cu o alimentatie variata, este de preferat tratamentelor medic
Invinge anxietatea cu ajutorul plantelor!
Este normal ca anxietatea sa apara din cand in cand, insa daca apare fara motiv, persista si iti afecteaza viata de zi cu zi, inseamna ca s-a instalat
Griffonia simplicifolia - Planta care combate tristeţea şi tendinţa de a ronţăi in permanenţă
Utilizată pentru rolul in controlul obezităţii şi pentru combaterea durerii, Griffonia simplicifolia, o plantă medicinal
Iaurtul de vanilie ne face fericiti
O echipă formată din cercetatori din Austria, Finlanda, Belgia și Olanda a realizat un studiu privind emotiile implicite provocate de h
Modalitati de combaterea a depresiei
Depresia constituie o problema la nivelul mondial, estimandu-se ca 30% din populatia tarilor dezvoltate dezvolta forme care necesita tratament de spec
Sarcina si problemele afective
Femeile care au avut in trecut dificultati psihologice au, de regula, o evolutie buna in timpul sarcinii, in cazul in care si-au dorit-o.
Astenia de primavara
Astenia este o stare care afecteaza organismul uman atat in interior, cat si in exterior, asupra caruia are efecte de modificare a formei (slabire, in
Tratamentul insomniei
Medicamentele sunt utilizate tot mai frecvent, in ciuda dovezilor ce le sustin nocivitatea si beneficiile minime
Stresul
Societatea moderna ne ofera foarte multe avantaje, lucruri de care nu ne putem lipsi, insa tot ea ne ofera foarte multe surse de stres, care mai devre
Migrena
Migrena este o maladie cu manifestari paroxistice de cefalee cu durata de la 4 la 72 ore, deseori unilaterala la debut, cu caracter pulsatil, de inten
Insomnia
Insomnia se defineste ca dificultatea de initiere si/sau mentinere a somnului, in ciuda conditiilor adecvate, ce afecteaza activitatile din timpul zi
Epilepsia
In creier sunt centrii nervosi care coordoneaza toata activitatea corpului - este ca unitatea centrala a unui calculator.
Simptomele psihotice in Dementa Alzheimer
Simptomele psihotice in Dementa Alzheimer
Simptome non-cognitive in Dementa Alzheimer
Agresivitatea si agitatia se întâlnesc frecvent la pacientii cu dementa de tip Alzheimer internati în sectiile de psihiatrie

Toate articolele din secţiunea Afectiuni ale sistemului nervos


Atenţionare!

Nu trebuie să folosiţi informaţiile prezente în aceste pagini, în scopul diagnosticării sau tratării oricăror probleme de sănătate sau boală sau de înlocuire a medicamentelor, a tratamentelor prescrise de persoanalul medical autorizat.
Produse recomandate
Oferte şi Reduceri

Sfatul farmacistului
Sfatul farmcistului Nidoflor intravaginal
Nidoflor intravaginal

Bună ziua, am folosit odată nidoflor crema intravaginal (nu foarte mul ... Buna ziua! Nu est eindicat sa mai folositi Nidoflor intravaginal! Cel ...

Sfatul farmcistului Logest
Logest

Sunt deja la cea de a doua folie de logest,trebuie să mă mai protejez? ... Buna ziua! Nu mai este cazul de protectie suplimentara. O abatere de ...

Sfatul farmcistului Yasmin si Serlift
Yasmin si Serlift

Buna ziua! Iau Yasmin la recomandarea medicului ginecolog. Initial mi ... Buna ziua! Cele doua medicamente pot fi asociate, insa va atrag atent ...

Sfatul farmcistului Despre Colilen ibs Aboca
Despre Colilen ibs Aboca

Va rog să-mi spuneți dacă aceste pastile mă pot aj ... Buna ziua! Da, puteti folosi Colilen IBS intrucat este indicat in sin ...