Ureea este principalul produs azotat final al metabolismului aminoacizilor, proveniti din scindarea in stomac si intestin a proteinelor, sub actiunea fermentilor proteolitici si absorbtia acestora prin peretele intestinal. Sediul principal de formare a ureei este ficatul, dar si tesutul in curs de crestere (tesutul embrionar sau tumoral) are proprietatea de a forma uree din arginina.

Analiza se foloseste in diagnosticul insuficientei renale; diferentierea intre azotemia prerenala si postrenala pe baza raportului uree/creatinina; in insuficienta renala terminala, intrucat semnele urotoxice se coreleaza bine cu nivelul ureei; monitorizarea succesului dietei hipoproteice in insuficienta renala cronica; monitorizarea hemodializei

0-6 luni: <42 mg/dL
 
7 luni-18 ani: <48 mg/dL

>18 ani: <50 mg/dL

Variatii fiziologice

In mod normal copiii prezinta valori mai scazute ale ureei serice (catabolism proteic scazut legat de crestere).
In ultima parte a sarcinii pot aparea valori scazute ale ureei serice datorita hipervolemiei fiziologice.

Factori legati de dieta

O dieta hipoproteica, dar cu un continut crescut de carbohidrati, poate cauza scaderi ale ureei serice.
Ingestia recenta a unei mese bogate in proteine poate determina valori “borderline” crescute ale ureei serice. Aportul crescut de proteine (>200 g/zi), in special daca se asociaza cu aport redus de lichide, transpiratii profuze sau poliurie indusa de alcool, poate duce la cresterea nivelului seric al ureei pana la 80 mg/dL.

Medicamentele care pot determina cresteri ale uremiei: acetaminofen (paracetamol), acetazolamida, acid aminocaproic, acid nalidixic, acyclovir, albendazol, antiacide alcaline, alopurinol, amantadina, amikacina, amilorid, amiodarona, aminoacizi, amfotericina B, asparaginaza, aspirina, atenolol, azatioprin, azitromicina, benazepril, bisoprolol, calcitriol,   captopril, carbamazepin, carvedilol, cefaclor, cefamandol, cefazolin, cefixim, cefoperazon, cefotaxim,  ceftibuten,  ceftriaxon, cefuroxim, cefalexin, cefalotin, cetirizin, clorotiazida, clorfeniramina, clortalidona, cimetidina, ciprofloxacin, cisplatin, claritromicina, clindamicina, clonidina, codeina, cotrimoxazol, colistin, ciclosporina, dexametozona, dextran, diazepam, diazoxid, diclofenac,  diuretice, doxorubicin, doxiciclina, enalapril, ergotamina, epoetin alfa, eprosartan, etambutol,  flucitozin, fludarabina, foscarnet, furosemid, ganciclovir,  gentamicina, griseofulvina, hidralazina, hidroclorotiazid, hidroxiuree, ibuprofen, idarubicin, ifosfamida, imipramina, indometacin, isotretinoin, kanamicina, ketoprofen, labetalol,  levodopa, lidocaina, lisinopril, losartan, lovastatin, manitol, acid mefenamic,  meticilina, metoprolol, metotrexat, metildopa, metilprednisolon, metoprolol, naproxen, neomicina, netilmicina, nifedipina, nitrofurantoin, norfloxacin, ofloxacin, oxacilina, pamidronat, penicilamina, penicilina, pentamidina, pentostatin, piperacilina, piroxicam, preparate de fier, probenecid, propafenona, propranolol, rifampicina, ramipril, saruri de aur, spironolactona, streptokinaza, streptomicina, streptozocin, sulfametoxazol, sulfasalazina, sulindac, tacrolimus, tetraciclina, ticarcilina, ticlopidin, tobramicin, tramadol, trandolapril, tretinoin, triamteren, triazolam, trimetroprim, ursodiol, valsartan, vancomicin, vasopresin, vitamina D, zalcitabin.

Acidul  ascorbic si  fenotiazinele scad nivelul ureei serice.

Spectrofotometrica (kinetica).

Sangele venos se recolteaza a jeun (pe nemancate).

Riscurile efectuarii acestui test sunt minimine si totusi pacientul poate lesina sau ameti in momentul introducerii acului in vena. De asemenea, locul in care a fost introdus acul poate sangera ambundent iar ulterior se poate forma o acumulare de sange, un hematom, care va rezulta intr-o vanataie. Persoanele care sunt constiente ca sufera de o afectiune care impiedica coagularea normala a sangelui trebuie sa-l informeze pe medic pentru a evita eventuale complicatii.