Anticoagulantii de tip lupic sunt anticorpi indreptati impotriva complexelor fosfolipide-proteine.

prezenta anticogulantilor de tip lupic  se asociaza  cu un risc crescut de evenimente trombotice (trombofilie). Prevalenta trombozelor la pacientii cu anticoagulanti lupici este de 24-36%; predomina trombozele profunde ale membrelor si embolismul pulmonar.

Acesti anticorpi pot aparea in absenta unei boli de sistem (sindrom antifosfolipidic primar) sau se pot asocia cu boli autoimune (in special LES), infectii virale, boli mieloproliferative, unele medicamente : hidralazina, clorpromazina, chinidina si streptomicina.

Pacientele cu avorturi spontane recurente prezinta anticoagulanti lupici in aproximativ 10% din cazuri.

Anticoagulant lupic negativ.

Nivelurile de heparina >1 UI/mL pot produce interferente, de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se efectueze dupa 48 ore de la ultima administrare de heparina. Testul poate fi folosit la pacientii aflati sub tratament cu anticoagulante orale, desi este preferabil sa se evite acest lucru.

Hidralazina, clorpromazina, chinidina si streptomicina pozitiveaza testul.

Neutralizare cu fosfolipide purificate in faza hexagonala.

In cazul  pacientilor aflati sub tratament cu heparina,  recoltarea  probei de sange trebuie efectuata dupa 48 ore de la ultima doza administrata.

Specimen recoltat - sange venos1.

Recipient de recoltare - vacutainer cu citrat Na 0.105 M (1/9), capac bleu/verde.

Deoarece separarea plasmei trebuie sa se efectueze cat mai repede posibil nu vom primi probe decat din punctele de recoltare care pot asigura un transport al probei in dupa-amiaza aceleiasi zile1.

Cantitate recoltata - cat permite vacuumul1.

Cauze de respingere a probei - proba in cantitate inadecvata (sub nivelul indicat pe vacutainer); specimen hemolizat ; prezenta de coaguli in proba1.

Prelucrare necesara dupa recoltare - centrifugare 15 min. la 2500 g pentru obtinerea plasmei (plasma trebuie sa fie foarte saraca in trombocite, T <10000/μL – dubla centrifugare), urmata imediat de separarea plasmei si congelarea acesteia; probele recoltate in afara laboratorului vor fi transportate in recipientul destinat probelor congelate1;2.

Stabilitate proba – plasma separata este stabila 4 ore la temperatura camerei;1 luna la -20°C

Riscurile efectuarii acestui test sunt minimine si totusi pacientul poate lesina sau ameti in momentul introducerii acului in vena. De asemenea, locul in care a fost introdus acul poate sangera ambundent iar ulterior se poate forma o acumulare de sange, un hematom, care va rezulta intr-o vanataie. Persoanele care sunt constiente ca sufera de o afectiune care impiedica coagularea normala a sangelui trebuie sa-l informeze pe medic pentru a evita eventuale complicatii.