Antigenul CA 125, o glicoproteina cu greutate moleculara de 220kD, este prezent in epiteliul urmatoarelor organe: ovar, pancreas, vezica biliara, stomac, bronhii, rinichi, colon. De asemenea se gaseste in cantitati crescute in lichidul amniotic , laptele matern si in serul femeilor gravide.

CA 125 prezinta relevanta diagnostica majora in cancerul ovarian seros; de asemenea poate fi folosit ca marker secundar in cancerul pancreatic, dupa CA 19-9. Desi nivelul sau poate fi crescut si in alte afectiuni maligne ginecologice sau gastrointestinale, nu poate fi recomandat in aceste situatii datorita sensibilitatii si specificitatii clinice reduse.

Testul este indicat pentru diagnosticul, tratamentul si aprecierea prognosticului in cancerul ovarian.

<35 U/mL

Cresteri usoare ale marker-ului se pot intalni in timpul menstruatiei, primul trimestru de sarcina, diferite afectiuni benigne ale sferei genitale (endometrioza, fibromatoza, boli inflamatorii pelvine).

Pot  conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:

Tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare;

Titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu;

Anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic

Metoda imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA).

Recoltarea se face pe nemancate.

Specimen recoltat - sange venos3.

Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator3.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat in maxim 2 ore; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C, la -20°C sau la -70°C3.

Volum proba – minim 0.5 mL se

Riscurile efectuarii acestui test sunt minimine si totusi pacientul poate lesina sau ameti in momentul introducerii acului in vena. De asemenea, locul in care a fost introdus acul poate sangera ambundent iar ulterior se poate forma o acumulare de sange, un hematom, care va rezulta intr-o vanataie. Persoanele care sunt constiente ca sufera de o afectiune care impiedica coagularea normala a sangelui trebuie sa-l informeze pe medic pentru a evita eventuale complicatii.